Peste 2.000 de fermieri din Regiunea Nord-Est, mai tineri de 40 de ani, au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea exploatațiilor. Numărul femierilor din întreaga țară care au primit sume de 40-50.000 de euro prin schema de finanțare dedicată instalării tinerilor fermieri în mediul rural se apropie chiar de 10.000. Spre exemplu, Cooperativa agricolă „Lunca Someșului Mic” este un interesant studio de caz despre felul în care banii europeni schimbă modelul de afaceri în România.
„Am adus consultanți de la Cluj” – așa ar putea suna un vers nou pentru celebra melodie „Bal la Apahida” a trupei românești Semnal M. Cu un pic de consultanță de la un ONG clujean, mai mulți legumicultori din comună au format o cooperativă, iar în ultimii doi ani, aproape jumătate din membrii ei au luat fonduri europene pentru a-și dezvolta fermele de legume.
Tractorul european din fundul curții
Banii europeni nu ajung numai la un grup restrâns de inițiați din marile orașe, care își cresc afacerile cu ei, și nici doar la administrațiile locale ori județene, care mai fac un drum sau trag o țeavă de apă sau de gaz. Finanțări totale de sute de milioane de euro au ajuns și în bătăturile a zeci de mii de mici fermieri din toată țara, care, cu ajutorul lor, și-au pus pe picioare gospodăria sau au mărit-o.
Astfel, doar la nivelul Regiunii Nord-Vest, prin schema de finanțare dedicată instalării tinerilor fermieri la țară, au primit fonduri de 40 sau 50.000 de euro 2.242 de fermieri sub 40 de ani, potrivit datelor furnizate de Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Dintre aceștia, 372 de fermieri sunt din județul Cluj, iar dintre ei, zece sunt din Apahida.
Printre aceștia se află și Radu Telecan, un fermier de 41 de ani pentru care Uniunea Europeană are acum forma unui tractor albastru, marca SOLIS 50, de 50 CP, care hibernează în fundul curții în așteptarea primelor munci din agricultură, la primăvară. Ca un făcut, albastrul tractorului are nuanța steagului UE, iar tăblița de înmatriculare (Apahida 156A), cea a stelelor galbene de pe el.
Lângă utilaj se află două solarii, care așteaptă, tot la primăvară, răsadurile de ridichi roșii, apoi pe cele de ardei kapia. Și ele, cumpărate tot pe bani europeni. „Cum mi-au intrat banii de la Uniune, cum i-am dat: tractorul a fost 20.000 de euro, iar solariile, 5.000 de euro. Fără ei, nici nu mă puteam gândi la un tractor al meu, iar cu solariile ar fi fost foarte greu”, spune fermierul.
A făcut dosarul pentru fonduri în 2016, l-a depus prin primăvara lui 2017 și a încasat prima tranșă de bani, 30.000 de euro, în toamna aceluiași an.
Cooperativizare pe stil nou
Comuna de lângă Cluj este vestită în toată țara, mulțumită hitului evergreen „Bal la Apahida” al lui Semnal M, dar, în orașul de la poalele Feleacului, ea este renumită și pentru legumele gustoase, în special ridichi, dar și roșii, ardei, castraveți șamd. cultivate de localnici.
Până în urmă cu câțiva ani, legumele de Apahida erau vândute mai ales la drumul mare, pe tarabe întinse de-a lungul șoselei care străbate localitatea. Lucrurile s-au schimbat, iar acum legumele se vând la Piața de Gros (Centrul Agro Transilvania, pe numele oficial, înființat printr-un proiect PHARE) sau direct în super și hipermarketuri. Puțini vânzători mai sunt și la marginea drumului, dar cei mai mulți cumpără și ei legumele de la Piața de Gros.
Radu Telecan e un vlăjgan bun de muncă – cum se spune pe la țară – din noua generație de legumicultori din Apahida. A făcut Liceul Agricol la Cluj-Napoca, fiind fermier din tată în fiu.
„Nu credeam că o să-mi ajute vreodată că am făcut «Agricolul», dar când am făcut dosarul pentru finanțare, am luat punctaj mare pentru asta, că înseamnă studii de specialitate”, zâmbește bărbatul.
El face parte din cooperativa agricolă „Lunca Someșului Mic”, care reunește 13 fermieri în acest moment, și spune că de la această asociere „a început totul”, inclusiv informația cu privire la fondurile pe care le-a accesat. „Suntem în contact permanent cu GAL-ul (Grupul de Acțiune Locală «Someș Transilvan» – n.red.), mergem la cursuri, participăm la informări, de undeva de la astea am aflat și de fondurile pe care le-am luat”, spune Radu.
Cooperativa a fost creată în 2013 la inițiativa unui ONG din Cluj, Fundația Civitas, și a fost o veritabilă revoluție locală în ceea ce privește felul în care se face agricultura. „Ne-am strâns mulți, atunci, la Primărie, a fost o harababură, mulți au plecat. Când au auzit de cooperativă, au zis că de abia au scăpat de CAP, așa că nu se mai bagă”, își aduce aminte primul președinte al cooperativei, Victor Ciplea. Până la urmă, au rămas cei mai hotărâți, toți cu studii medii sau superioare. „Nu a fost ușor, a trebuit să contribuim fiecare cu 1.000 de lei, fără să știm ce va fi. Am cumpărat mașini de transport, am închiriat spații frigorifice șamd. Am avut trei ani manager de la Civitas, dar acum suntem 100% pe barba noastră”, mai spune Ciplea. „Cei fără școală n-au avut încredere, au crezut că e tot un CAP”, îl completează Radu Telecan.
Acum, aproape jumătate din cei 13 membri ai cooperativei au luat bani europeni pentru instalarea tinerilor fermieri, bani cu care și-au consolidat fermele, de dimensiuni mici, dar suficiente cât să le asigure un trai decent. De exemplu, Radu Telecan cultivă 4,5 hectare. Prin intermediul cooperativei, legumele lui, cultivate în ferma susținută cu finanțarea UE, ajung direct în depozitele regionale ale Kaufland, Lidl și Profi, de unde pleacă spre cumpărători.
Dosarul – probă de rezistență
Radu Telecan a fost printre primii apahideni care au luat bani prin schema de finanțare pentru instalarea la țară a tinerilor fermieri, dar spune că faza de întocmire a dosarului a fost un coșmar. „Am avut consultant plătit cu 8%, legal, pe proiect, și cu ajutorul lui am făcut tot. Dar, și așa, a fost greu. Nu suntem ajutați. De exemplu, la primărie, nu știau nimic: ce hârtii să-mi dea, ce informații să aibă trecute în ele. Apoi, a trebuit să cumpăr un hectar de teren în satul vecin, Jucu, ca să mă încadrez pe o anumită categorie de localitate… Şi tot aşa. De trei-patru ori am vrut să renunț”, povestește fermierul.
După depunerea dosarului, au urmat o serie de verificări, au venit inspectori să confirme cele declarate. „S-au dus în câmp, să vadă dacă chiar am pământul, să nu îmi dea finanțare pe fotografia făcută la tarlaua vecinului”, zâmbește apahideanul. Apoi a trebuit să își înființeze firmă, și, în fine, în toamna lui 2017, banii din prima tranșă au intrat în contul firmei – 30.000 de euro, echivalent cu 75% din totalul finanțării.
Anul trecut și-a făcut dosarul pentru a primi a doua tranşă, de 25%, adică 10.000 de euro, dar a uitat să declare într-un formular chiar cele două solarii noi și, din această cauză, a ratat-o. Dar anul acesta o va primi, fără doar și poate. „Acum aplic pentru a doua tranșă, care o să meargă direct în utilaje. Era bine să fi avut banii ăștia acum, să luăm semințe… Da’, no…”, încheie fraza fermierul, ardelenește.
Cum vin banii pentru instalarea tinerilor fermieri
Fondurile europene pentru instalarea tinerilor fermieri sunt asigurate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 6 – Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor, Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Scopul investițiilor din cadrul acestei submăsuri este de sprijinire a stabilirii pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi ai unei exploatații agricole.
Potrivit datelor oficiale de la 10 ianuarie 2019, prin această schemă au primit finanțare la nivel național 9.899 de fermieri, care au contractat 406,38 milioane de euro, dintr-o alocare totală de 426,74 milioane de euro, adică 95,2%. Separat, există o submăsură identică, doar pentru Delta Dunării, cu o alocare de 10 milioane de euro, din care au fost contractate 8,18 milioane de euro.
Prin această schemă de finanțare, sprijinul nerambursabil este de 40 sau 50.000 de euro și se acordă în două tranșe, prima de 75% din cuantum, iar a doua, de 25% din cuantum, în trei ani de la primirea deciziei de finanțare.
PNDR este gestionat la nivel național de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), care funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. AFIR are opt Centre Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR) și câte un oficiu în fiecare județ. Proiectele se depun la nivel județean și sunt semnate și contractate la nivel regional.
Bihorenii, cei mai harnici din regiune
În Regiunea Nord-Vest, CRFIR are sediul la Satu Mare. Potrivit datelor furnizate de acest organism, în județele regiunii au fost semnate 2.242 de contracte pe submăsura 6.1, în valoare de 91,4 milioane de euro, dintre care 68,2 milioane de euro au fost deja plătite. Defalcat pe județe, au primit finanțare 857 de fermieri din județul Bihor, 628 din Bistrița-Năsăud, 372 din Cluj, 169 din Satu Mare și câte 108 din Maramureș și Sălaj. Sumele plătite până acum sunt de 25,4 milioane de euro în Bihor, 18,3 milioane în Bistrița-Năsăud, 12,1 milioane în Cluj, 5,6 milioane în Satu Mare, 3,5 milioane în Sălaj și 3,2 milioane în Maramureș.
PNDR 2014-2020 are o alocare totală de 9,363 miliarde de euro, dintre care 8,015 miliarde vin de la Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 1,347 miliarde contribuție națională.
Cooperativă premiată de Ambasada SUA
În luna martie 2015, Ambasada SUA a acordat cooperativei „Lunca Someșului Mic”, distincția „Antreprenorul lunii”. În februarie 2016, fostul ambasador al SUA la București, Hans Klemm, a vizitat Apahida și ferma familiei Ciplea. Ambasadorul a discutat cu membrii cooperativei și cu primarul comunei despre modalitățile de promovare a produselor locale.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
