Fondurile europene care intră în România susțin, printre multe altele, și dezvoltarea ecosistemului de microîntreprinderi, considerat vital pentru un mediu economic sănătos. Potrivit datelor oficiale de la 15 octombrie 2018, la nivelul regiunii Nord-Vest au fost semnate contracte în valoare de 233,57 milioane de lei, finanțare nerambursabilă. Asta abia după ce Programul Operațional Regional – POR a fost deblocat, moment care a declanșat un flux constant de contracte semnate, 344 la număr – o medie de aproape un contract pe zi, între 25 octombrie 2017 și 15 octombrie 2018.
Microîntreprinderile, firme cu cel mult nouă angajați şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane de euro, stau la baza unei economii sănătoase – a cărei coloană vertebrală o constituie IMM-urile. „Microîntreprinderile contribuie într-o proporție covârșitoare la asigurarea masei critice a IMM-urilor, necesară funcționării optime a economiei, și având impact totodată în ceea ce privește creșterea gradului de cultură antreprenorială din România”, se arată în documentul de fundamentare a Programului Operațional Regional (POR).
Potrivit statisticilor care au stat la baza POR, în România, la nivelul anului 2012, 88% din totalul IMM-urilor îl constituiau microîntreprinderile. Cu un an înainte, existau doar 18,4 microîntreprinderi la mia de locuitori, valoare situată sub 50% din media UE. Mai mult, două treimi din microîntreprinderi dispăreau de pe piață în primii trei ani de la înființare.
344 de contracte într-un an
Acesta este contextul în care, pentru susținerea microîntreprinderilor, a fost creat un mecanism special de finanțare europeană, gestionat la nivel de regiuni. Mecanismul prin care cele mai mici firme pot accesa fonduri europene pentru a se dezvolta este cuprins în POR, Axa prioritară 2 „Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii”, prioritatea de investiții 2.1 „Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”, Apelul de proiecte 2.1.A – Microîntreprinderi.
Suma minimă care poate fi accesată prin acest mecanism este de 25.000 de euro, iar cea maximă, de 200.000 de euro. Lucrurile au mers greu: până în toamna anului trecut, POR a fost blocat din cauza disfuncționalităților la nivel guvernamental. Astfel, în Regiunea Nord-Vest – județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj –, primul contract prin această linie de finanțare a fost semnat abia în 25 octombrie 2017. Un an mai târziu, pe 15 octombrie 2018, 344 de contracte de finanțare erau deja semnate. Adică aproape un contract pe zi.
Proiectul cu cel mai mare buget vizează înființarea unui hotel în Șimleul Silvaniei, județul Sălaj, în valoare de 2,7 milioane de lei, din care 893.000 de lei sunt fonduri europene și guvernamentale, accesate prin acest sistem de finanțare.
La polul opus, cea mai mică finanțare la nivel regional vizează achiziționarea unui utilaj de brodat de către o cooperativă din Dej și crearea, ca urmare a acestei achiziții, a unei secții noi de producții. Valoarea alocării nerambursabile în acest caz este de 100.000 de lei, dintr-un proiect total de 150.000 de lei.
Per total, la nivelul regiunii au fost semnate contracte în valoare de 233,57 milioane de lei, finanțare nerambursabilă, potrivit datelor oficiale de la 15 octombrie 2018.
Oportunitate unică
În Cluj-Napoca, cel mai mic contract a fost semnat de SC Cam Proiect SRL. Este vorba de o afacere de familie a soților Maria și Adrian Costișor, doi ingineri în vârstă de 37 de ani, care și-au pus pe picioare propria firmă de proiectare în construcții. Adrian se ocupă de proiectarea de drumuri și poduri, iar Mariana, de clădiri civile. Firma soților Costișor a beneficiat de o alocare nerambursabilă de 111.176 de lei, la care ei au pus restul până la 167.424 de lei, bani din care au achiziționat două calculatoare puternice, o imprimantă multifuncțională, un plotter (sistem de imprimare pe coli de mari dimensiuni) și o tabletă performantă. În plus, au achiziționat mai multe softuri necesare muncii de proiectare.
„Pentru noi, fondurile europene au reprezentat o oportunitate unică, pentru a face investiții la care altfel nu am fi avut posibilitatea decât să visăm”, spune Adrian Costișor. Lucrau și înainte, pe un laptop îmbătrânit, și folosind plottere sau imprimante de la terți, dar schimbarea e remarcabilă. „Laptopul pornea în 15 minute, calculatoarele cele noi, în 15 secunde. Știți cum se spune, poți merge pe drum cu un Logan sau cu un Mercedes, iar noi mergeam cu un Logan. Imprimanta pe care o aveam era ca o Dacie 1300, pe care o repari cu sârma și patentul”, mai spune antreprenorul.
Procesul de accesare a fondurilor nu a fost ușor, rememorează Maria Costișor: „Îți trebuie nervi. Sunt o grămadă de acte de completat, lucruri cerute de trei ori, deși le livrasem deja, formulare retrimise pentru completare, fiindcă era o virgulă greșită”. Dar, până la urmă, totul e bine când se termină cu bine.
„Am început în vara lui 2016, sceptici și cu ajutorul unei cunoștințe, care era consultant. Am depus proiectul, care a stat blocat la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest aproape un an. Apoi au început solicitările și verificările. Asta e meteahna celor de la agenție, le place să despice firul în patru. Pe de altă parte, sunt oameni receptivi și profesioniști”, mai spune Adrian Costișor.
Acum, proiectul e practic încheiat. Echipamentele au venit, softurile au fost instalate, iar Agenția de Dezvoltare Regională face ultimele inspecții, fiindcă proiectul trebuie încheiat, și în acte, în noiembrie.
Cei doi își pornesc calculatoarele, care într-adevăr se deschid în câteva secunde, și se apucă de treabă. Ambii folosesc softuri CAD, cu licență. Maria lucrează la proiectul unei cantine și al unui internat, pentru o școală din comuna Albac, județul Alba, iar Adrian, la un pod din comuna Bonțida, lângă Cluj-Napoca. „În ce ne privește, proiectul și-a atins scopul 100%”, încheie Adrian Costișor. Dă un „Enter” și pe plotter începe să „curgă” schița podului, la dimensiunile unui afiș.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
