Săptămâna trecută a fost a bugetului. Un simulacru de dezbateri, de altfel pe măsura cifrelor și angajamentelor lui Ciolacu. Citind declarațiile celor din coaliția de guvernare, că este echilibrat, prudent, că reduce deficitul bugetar, culmea fără să crească taxe, îmi vin în cap versurile cântate de Timpuri Noi – “Perfect! O, totul e minunat!”
Luni a fost și promulgat de Iohannis. Nu știu dacă înainte de a-i decora pe cei trei judecători de la CCR sau după, dar credibilitatea acțiunilor președintelui – care ar putea fi invidiată din punct de vedere al constanței, chiar dacă e sub nivelul mării – se răsfrânge asupra a tot ce garantează prin semnătura-i prezidențială. Nu o salvează nici demisia anunțată pentru azi, deși, din punct de vedere tehnic nu văd cum poți să demisionezi dintr-o funcție pe care o ocupi ilegal. Dar ăsta e alt subiect.
Revenind la buget, nu e rocket science așa cum lasă să creadă toți ciolacii plini de importanță. E pe cifre, e adevărat, dar de principiu presupune doar adunare și scădere. Și mai e pe previziuni, dar care trebuie să fie de bun simț, pentru că nu ajută cu nimic dacă măsluiești cifrele; din contră pierzi la capitolul credibilitate. Pe înțelesul tuturor, e ca în orice familie unde sursa banilor e transparentă – deci e despre câți bani obții într-un an și pe ce îi cheltui – nevoi (mâncare, întreținere, lumină, chirie/rate, impozite etc) și dorințe (țoale, gadgeturi, vacanțe, mașini etc). Iar dacă nu sunt de ajuns, vezi dacă poți elimina ceva din listă sau dacă nu, apelezi la varianta împrumut – cât, la ce dobândă și dacă îți permiți ratele. Diferența dintre venituri și cheltuieli, adică împrumuturile, reprezintă deficitul.
Greu? Eu zic că nu.
Când te împrumuți, cea mai importantă e încrederea care se traduce ca bancabilitate. Doar că la bancă nu merge pe ochi frumoși; e nevoie de niște garanții că banca își poate recupera împrumutul și dobânda. E la fel și la bugetul unei familii și la bugetul unei țări. Diferența e că la bugetul țării încrederea în sustenabilitatea unui buget, adică în realitatea cifrelor prevăzute acolo, ce ziceam mai sus, se transmite în dobânda plătită la împrumuturi sau chiar în posibilitatea de a se mai împrumuta și la dobânzi mari (pentru că la un moment dat nici la dobânzi mari nu te mai împrumută nimeni – în momentul ăla vine FMI-ul care îți da bani să ieși din rahat, dar nu mai ai spațiu de abureli și nici timp să mai iei măsuri pe analize sectoriale – tai la paușal ca-n 2009). Iar dobânda asta variază funcție de aprecierea unor agenții de rating internațional. Paranteză: după ce am văzut cu toții niște filme despre criza din 2009, în care se prezenta modul în care și aceste agenții funcționează și dau scoruri, evident că sunt normale ceva reticențe; însă doar georgeștii ar putea crede că e vorba de un plan ascuns prin care România să fie oprită din dezvoltarea către măreția istorică la care ar putea-o duce izolaționiștii geto-daco-mesianici.
Revenind din nou la bugetul tocmai promulgat, în ciuda declarațiilor care mai de care mai optimiste, mimând pricepere și responsabilitate, el este unul complet nerealist. Nu trebuie să mă credeți pe cuvânt și în general, nu doar pe mine, ci pe oricine, chiar dacă e mai ușor să iei de-a gata de la unii sau alții. Dar tocmai că așa se întâmplă și manipularea – foarte mulți nu verifică și apoi propagă o informație care poate fi parțial falsă sau în totalitate. Chiar dacă pare greu sau complicat, informațiile de care aveți nevoie sunt publice. Și mai ușor e să urmărești semnele de la agențiile de rating de exemplu.
Dacă aș fi subiectiv, în cazul coaliției PSD-PNL nu e nevoie să vină agențiile de rating să ne spună cum stăm din punct de vedere financiar; cel mai sigur semn e orice declarație publică a liderilor acestor două partide: cu cât mai categorice într-o anumită privință, cu atât crește probabilitatea să se întâmple tocmai invers.
Citește și: Retragerea USAID slăbește proiectele și vocile pro-europene din Republica Moldova
Obiectiv însă, primul semn a venit de la Fitch, ca o confirmare a suspiciunilor ridicate de USR în timpul negocierilor pentru un program de guvernare, că cifrele oficiale ale realității sunt ținute la secret pentru că nu mai puteau fi coafate. Pe 18 decembrie, când încă aceste negocieri nu se finalizaseră (știți cu toții cum), era anunțată prima retrogradare a ratingului de țară de la BBB- stabil la BBB- negativ. La o lună după, și Standard and Poors (S&P), a făcut același lucru. România este acum cu doar o treaptă mai sus de categoria „junk” nerecomandată investițiilor.
Ce înseamnă asta concret? E vorba de efecte asupra capacității României de a se împrumuta pentru susținerea deficitului. Adică dobânzile și așa mari vor fi devenit și mai mari.
Ca idee, România plătește o dobândă la credite de 8%. Prin comparație Croația plătește 3%, iar Grecia 3%. Iar în curând există riscul să nu se mai poată împrumuta deloc, nici măcar la 9-10%.
Ăsta e și motivul pentru care săptămâna trecută a venit și FMI-ul în vizită. Probabil că au vrut să le transmită personal celor de la guvernare, dincolo de cuvinte seci de pe hârtie, că nu cred că măsurile anunțate vor putea susține deficitul bugetar prevăzut de 7%, recomandând măsuri suplimentare pentru a aduce mai mulți bani la buget. Pe înțelesul tuturor: taxe crescute, taxe noi.
Am explicat aici cum și de ce acestea vor veni după alegerile prezidențiale: (https://comunitatealiberala.ro/guvernul-vrea-sa-cumpere-timp-bugetul-electoral-al-guvernului-ciolacu-2/)
Zic specialiștii că și BNR se pregătește pentru un scenariu de criză, asigurându-și la nevoie, 4,5 mld euro de la Banca Centrală Europeană (BCE), la o dobândă mult mai mică decât cea oferită de piețe, care a agreat săptămâna trecută să reînnoiască un aranjament-cadru privind furnizarea de lichiditate în euro.
Tot la capitolul lipsă de încredere se încadrează și vizita începută marți, a delegației Comisiei Europene condusă de Celine Gauer – șefa SG RECOVER – și care are ca temă stadiul reformelor, în principal cele aferente jaloanelor din Cererea de plată numărul 3. Cei familiarizați cât de cât cu PNRR-ul ar putea întreba intrigați: da’ n-a mai aprobată o dată? Ba da, dar Coaliția PSD-PNL vorbește despre asta ca și cum ar fi o procedură normală în desfășurare.
Vă reamintesc că Cererea 3 a fost evaluată. Rezultatul a fost comunicat în octombrie anul trecut. Din totalul de 2,4 miliarde de euro CE a decis o suspendare record pentru România – 1,1 miliarde de euro – în principal pentru refuzul de a numi profesioniști la companiile de stat sau pentru o licitație suspectată a fi fost aranjată la Metroul de la Cluj.
Deci de ce ce vine Comisia acum?
Pentru că CCR protejează în continuare pensiile speciale pe care statul trebuia să le impoziteze progresiv (și pentru asta i-a decorat Iohannis ieri pe cei trei judecători care-și încheie mandatul în iulie) după ce Guvernul n-a reușit să le elimine cum se angajase. După ce s-au înțeles cu CE asupra acestui aspect, această Curte Constituțională care decide eminamente politic și doar în beneficiul privilegiaților a anulat practic un jalon deja evaluat și lucrurile o iau de la zero. Așa că toată suma e blocată acum până când … până când nu știm exact.
Evident va fi abordată și problema celorlalte cereri de plată, PNRR-ul fiind foarte întârziat; insist asupra riscului să nu luăm niciun euro nici anul acesta.
Tocmai de aceea este importantă această vizită și din perspectiva bugetului și a deficitului bugetar.
Pentru că ea va confirma că deficitul de 7,04% este fără niciun fundament real, o proiecție bugetară bazată pe aspirații financiare fără fundamente economice. Pentru că de exemplu, cel mai simplu se poate observa de la cifrele din dreptul fondurilor din PNRR care ar trebui să susțină investițiile record anunțate pentru anul acesta. Or e la mintea cocoșului că dacă Cererea 3 nu e plătită, iar pentru alte cereri nu există un orizont pentru depunere (urmează și un proces de renegociere, alt calendar, se mai renunță la câteva miliarde etc), nu ai cu ce bani din fonduri europene să acoperi facturile la contractele care se derulează.
Unde trebuia să fim acum, în detaliu găsiți aici:
și aici:
Așadar, investițiile alea record cu care se laudă se vor duce toate aproape în deficit, pentru că este aproape imposibil să fie susținute din fondurile europene la nivelul prevăzut în buget.
O spune chiar și Boloș (https://www.profit.ro/taxe-si-consultanta/exclusiv-interviu-ministrul-investitiilor-proiectelor-europene-marcel-bolos-greu-luat-considerare-87-7-miliarde-lei-fonduri-ue-bugetul-2025-mecanism-finantare-continua-proiectele-pnrr-21925437), bine cu aerul ăluia care întreabă “da’ cine v-a lucrat aici”, de parcă vine din opoziție și acum vede prima dată bugetul, deși cifrele alea-s practic vin de la el în oricare dintre configurații – acum o lună era ministru de finanțe, bugetul ăsta fiind făcut pe un draft lăsat de el. E și varianta că tot ce a lăsat la Finanțe e carnețelul ăla din care a apucat Lasconi să facă o poză în timpul negocierilor din decembrie, caz în care cifrele din buget de la fonduri europene îs trimise de el ca ministru la investiții și proiecte europene. Oricum ar da-o, chiar dacă în interviurile date în ultima săptămână confirmă toate scenariile anticipate în Monitor nr.12, nu ține faza cu “nu știu, io nu-s de aici”.
Deci cât vom avea în plus la deficit, sume care-s acum măsluite ca fiind investiții din fonduri europene?
La PNRR sunt prevăzute pentru plata facturilor 47 de miliarde de lei. În BNR mai sunt 2,9 miliarde de euro – deci vreo 15 miliarde de lei – asta dacă au pus înapoi miliardul de euro luat anul trecut ca să platească cofinanțări și cererile de rambursare la fondurile clasice (până să vină înapoi rambursările).
- s-au primit până acum 9,4 miliarde de euro (prefinanțările plus două cereri)
- s-au cheltuit (plătit facturi) 6,5 miliarde euro
Deci doar de aici e o diferență în plus la deficit de 32 miliarde de lei.
Nici la fondurile europene clasice nu stăm mai bine. Sunt prevăzute la absorbție 51 miliarde de lei. Nici în vise. În 2024 abia s-au trimis cereri de 1 miliard de euro. Programul 2021-2027, chiar dacă am ajuns în 2025, abia a debutat anul trecut cu partea de apeluri – contractarea în cea mai mare parte e în derulare; abia după etapa asta încep achizițiile și deci facturile. Posibil de la anul să intrăm într-un ritm cât de cât. În realitate s-ar putea să marcăm o premieră și în acest domeniu și să fie primul an cu sume dezangajate definitiv din cauza incapacității de a implementa proiecte. Este vorba despre vreo 25 miliarde de lei (sursa, tot Boloș, ministrul investitțiilor și proiectelor europene, chiar dacă cifrele lui nu prea bat cu ce e trecut în buget. Dar hai să fim optimiști și să zicem că fac absorbție de vreo 3 miliarde euro.
Citește și: Percheziții efectuate la șeful de campanie al lui Călin Georgescu, Radu Pally
O să avem deci și de la fondurile europene se adaugă la deficit cam de 36 miliarde de lei.
Fără să luăm în calcul că veniturile au fost umflate cu 93 miliarde de lei la o creștere economică prognozată de 2,5%, la PIB-ul de 1912 miliarde de lei, deficitul real în condițiile arătate mai sus ar fi de 177 miliarde de lei, deci peste 9%.
Dacă mai vreți semne, uitați-vă la o comparație a cifrelor din istoria bugetară recentă, nu mai devreme de anul trecut; tot ei erau la guvernare. S-au adeverit vreun pic previziunile la începutul anului față de execuția la 31.12? Câtă încredere pot prezenta prognozele pentru acest an?
Creștere economică: prevăzut 2024 – 3,4%; realizat 1%! Pentru 2025, cică 2,5%.
Deficit bugetar: prevăzut 2024 – 5% (86,6 miliarde de lei); realizat 8,65% (152 miliarde de lei). Pentru 2025 – 7,04%. (fără să crească taxele, fără scăderea cheltuielilor salariale, fără reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii, fără scăderea împrumuturilor).
Adică:
cheltuieli totale – 802,17 miliarde; mai mult decât anul trecut – 732,32 miliarde (fuseseră prognozate 672,77 miliarde)
salariile bugetarilor – 169,54 miliarde, mai mult decât anul trecut – 164,6 miliarde (fuseseră prognozate 146,2 miliarde)
bunuri și servicii – 94,68 miliarde, mai mult decât anul trecut – 93,6 miliarde (fuseseră prognozate 81,57 miliarde)
dobânzi – 41,86 miliarde, mai mult decât anul trecut 36,28 miliarde (fuseseră prognozate (34,84 miliarde)
Ok, și marmota …
O se ne mai jucăm cu cifrele astea prefăcându-ne că sunt reale, până după alegeri. După care ne va izbi realitatea – TVA nu va fi de ajuns la 21%, dacă Guvernul chiar vrea să se țină de planul pe 7 ani de reducere a deficitului bugetar. Dar vorba aia, știm cum e și cu 24%, că am am mai avut.
Noi să fim sănătoși.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
