Fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat Cioloș, Raluca Prună povestește cum l-a ales procuror general al României pe Augustin Lazăr, deși președintele Klaus Iohannis avea, în plic, altă propunere.
„Experiența mea directă ca ministru al justiției în primul mandat al lui K Iohannis este că tema justiției a fost instrumentată politic la Cotroceni și, în cel mai bun caz, tratată cu ignoranță atunci când nu a servit mobilizării maselor sau a unor partide împotriva unor tehnocrați. Cotroceniul credea in independența justiției numai cât să comunice frugal și rar cu plebea. În spatele cortinei au existat presiuni enorme, mesaje date la început prin proxy și contactele din guvern care admit acum public că au fost convinși de Dragnea să intre în guvernul tehnocrat. Nu e cazul de prea multe detalii acum – scriu numai că în timp ce făceam turul țării și invitam pe cei care cred ca pot și vor să facă să se înscrie pentru a ocupa funcțiile de vârf în Ministerul Public, am fost chemată la Cotroceni să mi se comunice numele procurorului general. Înainte de interviurile al căror calendar era public”, arată Prună într-o postare pe Facebook.
Supărarea lui Iohannis
Fostul ministru arată că nu a fost de acord cu propunerea lui Iohannis, lucru care a condus la mari supărări la Cotroceni. „Persoana în așteptarea postului promis anunța pe orice contracandidat să nu se înscrie în procedură pentru că totul e deja decis și îi lipsește numai decretul Președintelui. Am făcut interviurile și nu am făcut propunerea decisă de Cotroceni. Am jucat corect și am mers la Președinte cu mandatul pe masă să explic de ce nu pot face propunerea pentru numirea deja anunțată în cercurile de cunoscători. Nu a fost ușor, dar am fost lăsată la limită să fac o propunere care mi s-a părut corectă și care m-a costat adversitatea nedisimulată a Cotroceniului. Detaliile împotrivirii mele și ale modului în care s-a desfășurat relația mea de ministru al justitiei cu Cotroceniul în restul mandatului sunt și acum traumatice. Mă întreb încă dacă nu era mai util pentru România să denunț public în martie 2016 presiunea asupra ministrului justiției și ipocrizia cu care la Cotroceni independența justiției era instrumentată politic, într-un mod care ar fi făcut PSD să fie invidios. E contrafactual. Am ales să rămân până sunt dată afară și să fac după lege și propria mea conștiință, am ales să stric apele. Nu știu dacă a servit la ceva”, mai arată Raluca Prună.
Citește și: Schimbarea la față a lui George Simion
Ordin general: Fără justiție în campanie
Fostul demnitar confirmă faptul că justiția este ceea ce a scos zeci de mii de oameni în stradă in ianuarie 2017, în august 2018 și că i-a adus lui Klaus Iohannis un al doilea mandat. „Justiția e azi marea absență în dezbaterea publică. Cică funcționează bine și nu trebuie deranjată. Fie. ”, mai spune Raluca Prună.
Ministrul Justiţiei l-a propus, în 1 aprilie 2016, pe Augustin Lazăr, şeful Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, pentru funcţia de procuror general al României şi a transmis propunerea la CSM. Lazăr a fost propus de ministrul Justiţiei pentru că „are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public”.
Pentru ocuparea acestei funcţii şi-au depus candidatura: Gheorghe Ivan – procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Oana Andrea Schmidt-Hăineală – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi membru al CSM, Augustin Lazăr – procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia şi Codruţ Olaru – adjunct al procurorului general al PÎCCJ.
După 3 ani, când și-a depus candidatura pentru un nou mandat, televiziunile de partid l-au acuzat pe Lazăr că a refuzat eliberarea unui disident anticomunist. În 2019, Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă, spunând că mai multe instituții de presă i-au atribuit fapte pe care nu le-a făcut și i-au pus etichete pentru a-l decredibiliza. „Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colaborator al vreunui serviciu de informații”, a afirmat Lazăr. El a mai susținut că aceste atacuri la adresa sa sunt determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat de procuror general. Lazăr a spus că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist, el fiind procuror criminalist. În aprilie 2019, Lazăr s-a pensionat.
În cel de-al doilea mandat, președintele Iohannis a procedat la fel. Propunerile de procurori șefi făcute de miniștrii justiției au fost confirmate de Iohannis cu ignorarea avizului Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
