FOTO / VIDEO Domul Romano-Catolic din Timișoara, redeschis după 4 ani de lucrări de restaurare

Data:

spot_img

Domul Romano-Catolic din Piaţa Unirii / Barocă a Timişoarei, construit în urmă cu aproape trei secole, care a trecut în ultimii patru ani printr-un amplu proces de reparaţii şi restaurare, finanţat cu fonduri europene, se redeschide după finalizarea lucrărilor, joi fiind organizat un eveniment de prezentare pentru jurnalişti a întregului ansamblu interior format din sute de opere şi elemente de artă.

„Cea mai grea a fost intervenţia pe sculptură, pentru că lemnul din care sunt făcuţi toţi sfinţii (de tei, n.r.) a fost bine aurit la restaurarea din 1850 şi de aceea l-am conservat ca atare. Dar tot ceea ce înseamnă anatomia, tenul, pielea sfinţilor a fost reaurit atunci prost şi mai ales a fost dat de şapte ori cu pensula cu bronzuri ieftine, de proastă calitate. Acum, am dat jos toate aceste straturi şi am găsit urme de secol XVIII, din prima intervenţie. Toate figurile sunt din lemn de tei sculptat”, a explicat prof Darida Ioan, expert restaurator, potrivit Agerpres.

Pentru episcopul romano-catolic de Timişoara, preot Pal Jozsef-Csaba, cea mai semnificativă diferenţă între felul cum a arătat interiorul catedralei şi aspectul de acum este ansamblul mult mai luminos şi mai atrăgător, în care strălucesc până la detaliu sculpturilor şi pânzele pictate.

„În ianuarie 2019 a fost ultima slujbă care s-a oficiat în acest Dom. Acum, catedrala este mult mai luminoasă, mai caldă, ne ajută să ne deschidem mai mult sufletul către Dumnezeu. Fiecare centimetru a fost renovat. În Catedrala Sfântul Gheorghe s-a lucrat patru luni doar la tabloul patronului sfântului lăcaş, Sfântul Gheorghe din altar. Totul este totul reînnoit şi străluceşte. Nu pot spune că prefer un anume element din catedrală, ci prefer întregul ansamblu. Simţi că eşti îmbrăţişat, că eşti în iubirea largă a Lui Dumnezeu. (…). Prima dată a fost sfinţită această catedrală din 1735 până prin anii 1770. Au trecut peste 250 de ani de atunci”, spune episcopul Pal Jozsef-Csaba.

Citește și: Cum a reușit președintele Tatarstanului, alungat din Moldova, să survoleze spațiul aerian românesc

Sâmbătă la ora 9,30 va fi prezentată Catedrala celor care vor veni, iar liturghia va fi oficiată cu 20 de episcopi din diverse confesiuni şi va începe la ora 10,00, când vor fi unse şi cele 12 cruci care sunt originale, de la consacrare, simbol al clădirii Bisericii creştine pe cei 12 apostoli.

Pe pereţii interiori ai Domului este nelipsit şi Drumul Crucii cu cele 14 tablouri care arată suferinţele lui Iisus.

Directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Vest, Sorin Maxim, care a implementat proiectul, estimează că pragul Domului va fi trecut anual de cel puţin 20 de mii de vizitatori, care vor fi seduşi de frumuseţea monumentului spiritual şi cultural.

„Investiţia aceasta este foarte importantă. Ca valoare, am pornit de la 22 milioane de lei şi s-a ajuns la 27 de milioane de lei, diferenţa fiind suportată de beneficiar (Episcopia Romano-Catolică, n.r.). Preţurile au crescut. Când am semnat contractul aveam emoţii, pentru că astfel de proiecte se termină în timp foarte lung şi mă temeam să nu se depăşească termenii programului. Termenul real de lucrare a fost de patru ani. S-a lucrat şi în timpul pandemiei. Emoţii am avut aici legat inclusiv de tehnologiile de manoperă care nu se găseau. (…) După redeschidere, autorităţile locale şi Episcopia Romano-Catolică de Timişoara estimează că peste 20 de mii de pelerini vor trece anual pragul lăcaşului declarat monument istoric categoria A. Edificiul de o valoare nemăsurată pentru comunitate, indiferent de confesiune, este un punct de atracţie turistică, care va completa agenda culturală a oraşului şi a regiunii în anul Capitalei Culturale Europene”, a afirmat Sorin Maxim.

Citește și: Ciucă vrea să sponsorizeze jocurile electronice cu bani de la bugetul statului

O suprafaţă totală de aproape 1.500 de metri pătraţi a fost restaurată, iar lucrările au cuprins atât interiorul locaşului de cult, cât şi împrejmuirile, curtea interioară şi aleile de acces.

De asemenea, au fost restaurate şi cripta de sub sanctuarul Domului, precum şi pietrele tombale ale marilor personalităţi care îşi au locul de veci în ea.

Întreg obiectivul va fi introdus în circuitul turistic naţional şi internaţional prin tururi ghidate şi colaborări cu actorii locali, naţionali şi internaţionali, pentru consolidarea activităţilor în domeniul cultural.

Domul este o clădire simbol a Timişoarei, fiind considerat cel mai frumos şi important monument baroc din Banat. Slujbele se ţin în limbile română, maghiară şi germană. Datorită acusticii deosebite a clădirii, aici se organizează şi concerte de orgă sau de muzică religioasă.

Potrivit Muzeului Naţional al Banatului, se presupune că Domul din Piaţa Unirii a fost construit pornind de la planurile renumitului arhitect vienez Josef Emanuel Fischer von Erlach (1693-1742), iar sculptorul vienez Johann Joseph Rossler (1700 – 1772) a creat cele două statui de mari dimensiuni, Sfântul Carol Boromeus şi Sfânta Theresia, dar şi perechea de heruvimi care domină ornamentaţia din partea centrală a altarului. Tabloul altarului principal, Sfântul Gheorghe călare, în luptă cu balaurul, e opera renumitului director al Academiei Artelor Frumoase din Viena, Michael Angelo Unterberger (1695 – 1758).

Citește și: Controversatul proiect prin care Dîncu vrea să ajute clubul Steaua. Ce caută Romtehnica în ecuație

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursa foto: ADR Vest / Facebook)

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!
1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

TNB: Noutăți de toamnă

La început de septembrie Teatrul Național „I.L.Caragiale” a deschis,...

Bistrița veche și stilul Art Nouveau | Săptămâna Online

Bistrița veche și stilul Art Nouveau. Am trecut Duminică...

190 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

190 de ani de la înfiinţarea Muzeului Naţional de...