Ridicat în imediata apropiere a fântânii Miorița din Capitală de către un medic renumit, cu scopul inițial de vilă de odihnă, a devenit în foarte scurt timp muzeul care adăpostește azi una din cele mai importante colecții de artă etnografică românească. A fost primul muzeu bucureștean de artă populară, inaugurat în 1906. În 2019, Muzeul Nicolae Minovici tocmai a fost renovat cu fonduri europene.
Muzeul medicului îndrăgostit de arta populară Nicolae Minovici a fost ridicat la marginea Bucureștiului începând cu 1904, pentru a deveni o veritabilă vilă de odihnă a proprietarului. Însă, în 1906, destinația clădirii s-a schimbat radical, devenind adăpost pentru o vastă colecție de artă etnografică românească și, în scurt timp, primul muzeu de profil din București. Renumitul medic și totodată primar de sector Nicolae Minovici punea astfel bazele primului muzeu bucureștean de artă populară.
Dragostea sa pentru artă se manifestase încă din anii adolescenței. Nicolae a fost practic primul din familia sa care s-a rupt, cel puțin pentru o perioadă, de sectorul științelor: după absolvirea bacalaureatului, în 1891, s-a înscris la Școala de Belle-Arte, cursuri pe care le-a urmat timp de un an. Intervențiile fratelui său mai mare, Mina Minovici, l-au determinat în final să se înscrie la Facultatea de Medicină.
Dar lumea artelor nu a fost dată uitării. A devenit un asiduu colecționar de obiecte de artă și în mod special de artă populară din spațiul românesc. Timp de patru decenii a strâns obiecte de artă națională, de la ceramică și textile tradiționale la pictură contemporană, toate expuse în muzeu. Predomină aici obiectele textile (cămăși, ii, fote, vâlnice, ștergare, scoarțe) și de ceramică, însă muzeul deține și colecții reprezentative de icoane, ouă încondeiate și obiecte de lemn specifice gospodăriei țărănești.
Muzeul Nicolae Minovici te frapează încă de la intrare prin însăși clădirea care îl găzduiește: Construcția plasată pe Șoseaua București – Ploiești, colț cu strada Doctor Nicolae Minovici, numărul 1, este considerată drept unul dintre monumentele arhitecturale remarcabile pentru stilul neoromânesc. Proprietarul însuși a căutat surse de inspirație în arhitectura de factură populară, iar construirea ei i-a revenit prietenului medicului Minovici, arhitectul Cristofi Cerchez. (…)
Dacă exteriorul se comportă neunitar, interiorul se pierde în decorații și combinații de simboluri într-un spațiu expozițional de mici dimeniuni. Însă rămâne remarcabil modul de decorație, care preia elemente folosite în mod uzual în casa tradițională, și aduce inserții inovative preluând motive ornamentale de ceramică sau textile, plasate pe pereți (friza cu motive oltenești și vasele de ceramică de pe tavan).
În simbolurile crestate pe aplicațiile de lemn se îmbină elemente de factură tradițională, moștenite din vechile credințe, cu semne creștine | Foto: ADRBI
Foto: ADRBI | Unul din punctele centrale ale muzeului este o capelă construită în bolți cu chenare, așa cum se întâlneau și în vechile așezări feudale
Readus la viață cu fonduri europene
Elementele fascinante ale edificiului, o veritabilă operă de artă, nu ar fi fost restaurate la adevărata lor valoare fără fondurile europene accesate în 2011. Au fost obținuți 11,2 milioane de lei prin Programul Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5. Contractul a fost semnat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov și Unitatea administrativ teritorială Municipiul București.
Surse de finanțare conform contract finanțare:
- Valoare totală proiect: 14.995.314,80 lei, din care:
- Valoare neeligibilă a proiectului: 664.798,43 lei
- Valoare eligibilă a proiectului: 11.476.171,57 lei
- TVA: 2.854.344,80 lei
- Contribuție proprie în proiect: 894.321,86 lei, din care:
- Contribuție la cheltuieli eligibile: 229.523,43 lei
- Contribuție la cheltuieli neeligibile: 664.798,43 lei
- Asistență financiară nerambursabilă: 11.246.648,14 lei
- Schema de finanțare:
- Fonduri nerambursabile (FEDER): 85% din cheltuieli eligibile
- Fonduri buget stat: 13% din cheltuieli eligibile + TVA aferent cheltuieli eligibile
- Fonduri buget local: 2% din cheltuieli eligibile + total cheltuieli neeligibile + TVA aferent cheltuielilor neeligibile
Muzeografii muzeului îi îndeamnă pe vizitatori ca, după ce trec pragul Muzeului Nicolae Minovici, să meargă și la celelalte două clădiri reabilitate cu fonduri europene în cadrul aceluiași proiect: Casa Filipescu-Cesianu și Observatorul astronomic.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
