Situaţia este catastrofală în tot mai multe spitale din Franţa. La Spitalul european ‘Georges Pompidou’, unul dintre cele mai mari şi importante spitale din Paris, 25% din paturi au fost închise, pe fondul lipsei de personal medical şi sanitar.
În Marsilia, la cel mai mare spital din oraş au fost închise 15% din paturi. La nivel naţional, în Franţa, 20% din paturile de spital au fost închise pentru că nu există personal care să se ocupe de pacienţi, alertează Federaţia naţională a Spitalelor. Penuria de personal s-a accentuat în ultimul an, într-un moment în care trebuia să se întâmple exect inversul, să fie deschise şi mai multe paturi, din cauza Covid.
Franţa înregistrează o lipsă de medici, de personal de îngrijire a pacienţilor, de infirmieri. Unii au plecat în privat iar alţii au ales să lucreze în ţări din jur, pe salarii mai mari.
Mulţi denunţau încă înainte de Covid, lipsa materialelor sanitare în timp ce condiţiile de muncă s-au tot degradat.
Iar acum, de câteva luni, Consiliul ştiinţific a tot alertat asupra unei “epuizări” a personalului de îngrijire din spitale dar şi asupra unor «tulburări de anxietate» apărute la personalul care a lucrat la foc continuu în ultimii aproape 2 ani şi s-a îngrijit de pacienţii cu Covid.
Iar rezultatul este catastofal: 10.000 de infirmieri şi personal de îngrijire a pacienţilor au renunţat la meserie în 2020, arată un studiu al Federaţiei Spitalelor din Franţa, publicat în martie 2021.
Este cazul lui Sandrine, în vârstă de 48 de ani. În ultimii 20 ani, ea s-a îngrijit de pacienţi internaţi în spitale din nordul Franţei. Din epidemia de Covid din 2020 are doar amintiri dureroase: „Iniţial nu aveam nici cu ce să ne protejăm, nu aveam niciun combinezon de protecţie.
Unele societăţi care se aflau în apropiere de spital, ne aduceau halate confecţionate iniţial pentru pictori. Măştile sanitare erau foarte puţine în timp ce holurile spitalelor se umpleau cu pacienţi care tuşeau şi nu se simţeau deloc bine. Aveam colegi care plângeau şi se întrebau dacă se va termina vreodată acestă poveste. Într-o zi am oprit totul”.
Dacă nu a reuşit să schimbe sistemul din interior, speră să o facă din exterior. Sandrine şi-a înfiinţat propria agenţie prin care învaţă tineri cum se pot ocupa de vârstinici din casele de bătrâni ori de pacienţi din spitale.
Situaţia este îngrijorătoare: în medie, în Franţa, 1 pat din 5 a fost închis la finele lui octombrie, din cauza lipsei de personal.
Iar cei care au rămas în sistem se întreabă cum vor reuşi să treacă iarna. Mulţi spun că nu mai au forţa să continue, acum că, numărul de îmbolnăviri cu Covid a reînceput să crească. Se înregistrează tot mai multe demisii dar şi un absenteism pus pe seama oboselii acumulate după aproape 2 ani de criză sanitară.
Purtătorul de cuvânt al Sindicatului Naţional al Infirmierilor, Thierry Amouroux, susţine că în cei 40 de ani de meserie, nu a văzut aşa ceva. El explică faptul că, în mod normal, în iulie şi august, se închid câteva paturi pentru ca personalul de îngrijire să poată pleca în concediu. Ele sunt redeschise din septembrie, dar, acum, este pentru prima dată când ele pur şi simplu nu au mai putut fi redeschise.
Consecinţele sunt pe măsură: tot mai multe intervenţii chirurgicale sunt amânate, patologiile de iarnă revin, iar profesioniştii din sănătate nu văd capătul tunelului.
5% din posturile de infirmieri sunt vacante, în sistemul public, anunţă Federaţia Spitalelor din Franţa.
Ministrul Sănătăţii, Olivier Véran acceptă faptul că există dificultăţi în sistemul sanitar şi medical dar contestă cifra de 20% de paturi închise. O anchetă este în curs la nivel naţional pentru a fi evaluată cu precizie situaţia.
Sindicatul Infirmierilor i-a răspuns că există posturi libere în fiecare unitate spitalicească din Franţa.
Potrivit unui raport încheiat de Direcţia de Analiză şi Statistică (Drees), publicat în septembrie, Franţa avea la finele lui 2020, cu aproape 6.000 mai puţine paturi decât se întâmpla cu un an înainte.
Iar în ultimii 7 ani, s-au închis 27.000 de paturi de spital. O scădere de 6,5%, din 2013 încoace.
Guvernul promisese că va suspenda proiectul de reformă, care avea la bază raţiuni strict contabile. În realitate, în plină epidemie de Covid, lucrurile au stat altcumva.
Iar problema atinge toate specialităţile. În octombrie, 5 copii aflaţi în urgenţă vitală nu au putut fi primiţi la un spital parizian şi au fost redirecţionaţi spre alte unităţi, aflate la sute de km depărtare de domiciliul părinţilor lor. 25 de spitalizări în unităţile de pediatrie au fost deprogramate. O altă pediatră de la Centrul Medical din Versailles susţine că s-a ajuns să se trieze fiecare pacient, în funcţie de gravitatea situaţiei.
„Chiar dacă pediatria este mai puţin afectată de criza de Covid, personalul de pe aceste secţii ajută alte specialităţi care au acum mare nevoie de ajutor, astfel că pediatria a rămas descoperită”, explică Brigitte Virey, medic pediatru la Dijon şi preşedinta Sindicatului Naţional al Pediatrilor din Franţa. Ea vorbeşte de un număr crescut de cazuri de burn-out la infirmierI.
Recent, ministrul sănătăţii, Olivier Véran a recunoscut că 1.300 de studenţi infirmieri au demisionat între 2018 şi 2021, titrează RFI.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
