Frăția penalilor: Cum i-a ajutat Liviu Dragnea pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu prin ștergerea amenzilor date de UE pentru trucarea licitațiilor

O decizie guvernamentală impusă de Liviu Dragnea în 2013, când era vicepremier, i-a ajutat pe liderii de la acel moment ai Constanței să scape de o uriașă problemă: corecțiile financiare aplicate de UE din cauza proiectelor implementate greșit. Șase ani mai târziu, toți cei trei eroi ai scenei de la acel moment sunt în închisoare pentru corupție.

Ce înseamnă corecțiile europene

Când accepți bani europeni ca să îți deschizi o afacere, să derulezi o campanie sau să asfaltezi un drum, trebuie să accepți și câteva condiții impuse de Bruxelles. Una dintre ele ar fi, spre exemplu, să nu fraudezi banii respectivi, adică să nu îi folosești în alte scopuri decât cele pentru care ai cerut finanțarea. Sau, în cazul instituțiilor publice, să nu fentezi legea și să organizezi licitații discriminatorii, în urma cărora banii UE să ajungă la firmele tale favorite. 

Dacă nu respecți aceste condiții, sau pe celelalte cerute de comunitate, ești amendat, adică trebuie să dai înapoi un procent din valoarea proiectului. Aceste ”amenzi” se numesc corecții financiare, iar ele pot reprezenta de la 2% până la 100% din valoarea proiectului, în funcție de cât de mult te-ai abătut de la regulile impuse de UE. 

Doar în ultimii cinci ani, primăriile și consiliile județene din România s-au abătut constant de la regulile UE și, la finalul distracției, le-a venit o notă de plată de vreo 43 de milioane de euro. Atât ar fi trebuit să achite, în total, administrațiile locale și județene pentru greșelile pe care le-au comis în desfășurarea proiectelor cu finanțare europeană din 2013 încoace. 

O bază de dată publicată de RISE Project, cu informații obținute de la Ministerul Dezvoltării, arată că 71 primării și 22 de consilii județene erau pe lista neagră a datornicilor către Uniunea Europeană. Sumele pe care le avea de plătit fiecare instituție variau de la câteva mii de euro la peste un milion de euro. Nimeni, însă, nu și-a mai plătit aceste corecții financiare. O ordonanță dată de Liviu Dragnea în 2013, pe vremea când era vicepremier, i-a scăpat pe șefii din administrațiile publice și județene de plata corecțiilor impuse de UE. 

Așa că datoriile comunităților lor au fost achitate, de fapt, de fiecare dintre noi, fiind plătite de la bugetul de stat. Calculul celor de la RISE Project arată că fiecare român a plătit 2 euro și 20 de cenți pentru greșelile făcute de primarii și președinții de consilii județene. 

Printre cei mai importanți beneficiari au fost chiar Consiliul Județean Teleorman, Primăria Craiova și Județul Constanța, adică tocmai fiefurile lui Liviu Dragnea și ale prietenilor săi Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Lia Olguța Vasilescu. 

PressHub.ro și Info Sud-Est au analizat toate documentele care au stat la baza aplicării corecțiilor financiare din județul Constanța pentru a înțelege ce anume a funcționat prost în implementarea proiectelor și de ce UE a aplicat corecții în valoare de 1,6 milioane de euro pentru Consiliul Județean, Primăria Constanța și alte trei primării din județ: Năvodari, Cumpăna și Medgidia. 

Sancțiunile notate de specialiștii Ministerului Dezvoltării arată că în fiecare dintre cele 10 investiții Uniunea Europeană a taxat primarii și pe președintele CJC pentru că au organizat licitații discriminatorii și pentru că au impus criterii ilegale de selecție a firmelor care erau desemnate câștigătoare.

Cu alte cuvinte, specialiștii responsabili cu monitorizarea implementării proiectelor europene au remarcat faptul că licitațiile erau organizate în așa fel încât, la finalul procedurii, să fie desemnate firmele preferate de conducerile administrațiilor locale și județene. Așa se explică, spre exemplu, cum în cazul Primăriei Constanța toate licitațiile importante pe infrastructură au fost câștigate de ABC VAL, o firmă abonată la banii Primăriei Constanța începând cu venirea lui Radu Mazăre la conducerea instituției. 

Criteriile impuse de oamenii lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu restricționau accesul ofertanților străini la licitații

În perioada 2012-2015, Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre a primit fonduri europene pentru modernizarea centrului vechi al Constanței (2012), reabilitarea iluminatului public în câteva cartiere (2015) și o parcare de 7 etaje în stațiunea Mamaia (2013). Contractul pentru iluminat, de aproape 33,3 milioane de lei, a ajuns la Luxten Lighting Company. Celelalte două licitații au fost câștigate de ABC VAL, o firmă care s-a conectat la bugetul Constanței pe vremea fostului primar și care a primit, pentru cele două proiecte, 52 de milioane de lei.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a verificat modul în care au fost cheltuiți banii europeni și, în toate cele trei cazuri, experții comisiilor de control au amendat Primăria Constanța pentru același lucru: încălcarea legislației privind achizițiile publice.

În notele de neconformitate se arată că: ”Autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului, prin impunerea în documentația de atribuire a unor criterii de selecție ilegale sau discriminatorii. Impunerea exigenței deținerii autorizațiilor/certificatelor eliberate de autoritățile române în momentul depunerii ofertelor pentru licitație este excesivă și nerelevantă și restricționează participarea ofertanților străini, întrucât îi obligă la obținerea acestor atestate fără a avea certitudinea câștigării licitației (…)”.

Pentru reabilitarea centrului vechi, primăria a primit o corecție de 2% din contractul verificat de experți, adică 590.864,45 lei.

În cazul parcării supraetajate din Mamaia, administrația din Constanța a fost amendată cu 10% din contractul verificat, adică 1.047.838,90 lei.

Pentru contractul reabilitării iluminatului public, Primăria Constanța a fost taxată cu 5% din valoarea contractului verificat adică 828.484 lei.

Consiliul Județean Constanța condus de fostul președinte Nicușor Constantinescu a fost amendat de Ministerul Dezvoltării din același motiv: în caietele de sarcini ar fi fost trecute criterii de selecție ilegale sau discriminatorii, susțin experții care au controlat achizițiile. Proiectele cu probleme au fost cele prin care CJC voia să modernizeze un drum județean și să reabiliteze cetatea Capidava.

O bucată din reabilitarea drumului (construcții și instalații) a ajuns la societatea OYL Company Holding SRL, iar partea de consultanță a fost atribuită societății Structural ING SRL. Întocmirea proiectului tehnic (685.000 lei) pentru reabilitarea cetății a fost atribuită societății Abral Art Product.

Experții ministerului susțin că în toate cele trei cazuri criteriile de atribuire a licitațiilor au fost discriminatorii sau nelegale și au amendat CJC cu 14.000 de lei pentru drumul județean, 3.300 lei pentru serviciile de consultanță, respectiv cu 17.000 lei pentru atribuirea proiectului tehnic aferent reabilitării sitului arheologic.

Și în restul județului Constanța, lucrurile arată la fel. Primăria Cumpăna, condusă de 16 ani de Mariana Gâju, un primar PSD apropiat de Nicușor Constantinescu, a fost amendată de o comisie de control a MDRAP tot pentru că a încălcat normative legale în materie de achiziții publice: ”Autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului, prin impunerea în documentația de atribuire a unor criterii de selecție ilegale sau discriminatorii (…)”, arată experții MDRAP care au amendat primăria condusă de Mariana Gâju cu 10% din valoarea contractului verificat, adică 2,6 milioane de lei.

Contractul (21 milioane lei) prevedea construirea unui campus școlar și, în urma licitației, a fost atribuit tot societății ABC VAL, în asociere cu UTI GRUP SA. 

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.