Scăderea veniturilor în pandemie produce noi vulnerabilități în societate. În disperare de cauză, oamenii caută soluții extravagante de obținere a unor sume mari fără efort. Se adaugă aici și lipsa educației financiare a cetățenilor români, plus declinul moral al comunității. Pe acest fond apar șmecherii universali care atrag în cursă persoane credule, promițându-le câștiguri uriașe cu investiții mici.
Una dintre scheme este anunțul de senzație pe rețele sociale că o persoană de notorietate a făcut un sac de bani investind într-o criptomonedă. Sunt folosite nume sonore de sportivi ca Simona Halep sau Ion Țiriac, nume de politicieni ca Dan Barna și Robert Turcescu, de vedete media ca Pavel Bartoș, sau miliardari ca Bill Gates și Elon Musk.
Să fim înțeleși: există criptomonede de succes, dar pentru profit sunt necesare informații corecte, site-uri și tehnici financiare verificate. Cele descrise aici sunt „scam”-uri, adică scheme frauduloase unde cei atrași sunt păcăliți și pierd bani.
Cum arată păcăleala
Totul începe cu un titlu de senzație: „Ultima șansă! Mâine scoți 250lei, peste 3 zile 1000lei, iar peste 30, chiar și 15000lei – efect confirmat de 72 de mii de români”, titlu etichetat cu anunțul ”Nu ratați! Această pagină dispare de pe internet în ziua de…”. Sau, alt titlu, RAPORT SPECIAL: Ultimele Investiții Ale Lui Robert Turcescu Au Îngrozit Guvernul și Băncile Importante! care, cu un conținut identic, apare și cu numele lui Țiriac, Bartoș, Halep, Barna, Becali ș.a.
Pentru un plus de dramatism și ademenire emoțională, variantele încep cu Tragic accident! și urmează același anunț că „accidentatul” a îngrozit băncile cu câștigul său fabulos. Fraiereala include adesea și o imaginară emisiune de televiziune unde fericitul îmbogățit povestește cum anume a câștigat banii. Este evident că autorii dezinformării sunt nefamiliarizați cu mediile din România. De exemplu, pentru falsul interviu cu Turcescu este folosită ca ilustrație o emisiune culturală de pe TVR 1. Titlurile și conținutul sunt formulate bizar ortografic, cu un exces de majuscule și ratând gramatica. Vin apoi sfaturi generoase pentru concetățeni pentru a câștiga cu o investiție de doar 250 de euro (unele scheme cer minim 1000 euro), 1700 de euro într-o zi, 11.900 pe săptămână, 51.000 într-o lună. Greu de rezistat. Tactica se desfășoară în mai mulți pași până la o căsuță de înregistrare, unde se cer numele, adresa de e-mail și telefonul. Și contul bancar. Totul gratis!
Intră în scenă Jessica
La scurt timp după înregistrare, sună telefonul. Ești apelat, de regulă, de un vorbitor de engleză care îți explică unde să trimiți banii și de ce. Dacă nu trimiți, curg zilnic mesaje pe e-mail în engleză, franceză, mai rar în română: „Știu că ai obosit să lupți, dar îți promit că poți găsi o cale de a ieși. Nu poți vedea acum, dar am un plan perfect pentru tine. Ți-l trimit dacă promiți că nu-l dai și altora. E secret! Click aici!”. Semnează Jessica și Era Team, de pe adresa bitcoinera@createmyemail.com. Apelurile și mesajele pot veni de la Mark, John Becker, Bernard etc. Cine caută Era Team pe internet vede că este o firmă imobiliară internațională, fără legătură cu criptomonedele.
Pentru credibilitate, reclamele sunt însoțite de testimoniale cu poză de la diverși români care povestesc despre averile miraculoase obținute. Cel mai simpatic exemplu este cazul Camil Soreanu, un tânăr care, ce să vezi, din averea acumulată prin investiția pe platformele recomandate de aceste reclame false, i-a cumpărat fratelui său mașina visată. Numai că în unele fotografii apare un Mercedes S-Class negru, cu o fundă gigantică, în altele un Bentley roșu.
Un experiment convingător este povestit pe YouTube: un investitor sub nume fals înregistrat pe reclama unei publicații clonate cu numele de International (inexistentă, s-a văzut ulterior) a încercat să își recupereze cei 250 de dolari după ce a sesizat că nu i-au intrat în cont câștigurile promise. Redirecționat de pe un site pe altul și de la un „operator” la altul, când pe ID-uri din Bulgaria, Nigeria sau Africa de Sud, când din Rusia, a aflat că are de plătit 218 dolari taxe (din cei 250). Tergivesarea are ca scop consumarea timpului de recuperare de 4-5 luni dat de bancă. După aceasta, nu există nicio șansă de recuperare, fiindcă așa-zisele firme de tranzacționare a criptomonedelor nu au nicio autorizație de operare. Ele sunt platforme de țepe.
Crypto-vineri, sfaturi de la George Buhnici
Sfaturi bune de evitare a fraudelor financiare se pot găsi pe internet și în presa serioasă. George Buhnici, fost jurnalist ProTv, produce pe YouTube o emisiune de explicare a fenomenului criptomonedelor, a circulației lor, a riscurilor. Fiind un fenomen nou și puțin cunoscut, este nevoie de „școlarizare” pentru cei care vor cu adevărat să investească. Altfel „sunt șanse 120% să iei țeapă”, spune jurnalistul.
Menționăm că persoanele de notorietate ale căror nume a apărut în reclamele înșelătoare dezmint permanent situația, însă dezinformările nu s-au oprit. „ATENȚIE, FAKE NEWS ȘI MANIPULARE! Capturile de mai jos sunt niste articole false în care îmi este folosită imaginea, evident în mod fraudulos. O investigație facută rapid duce către autori din Rusia ai acestei mizerii. După cum vedeți au clonat și site-ul DIGI 24.Bref: e un fake, nu îndemn pe nimeni să cumpere vreo criptomonedă sau altceva. Mare atenție, vă rog!” scria Turcescu pe FB în august 2020.Top of Form
„Este o foarte mare porcărie care ar trebui sancționată în justiție de Simona Halep ! Probabil ar putea chiar să scadă cursul bitcoin cu daunele pe care le-ar putea cere pentru utilizarea neautorizată a numelui sau într-o reclamă !…Așa că atenție mare la bitcoini ca să nu rămâneți bitfraieri!”, arăta Gazeta de Nord-Vest în noiembrie 2020 sub titlul Țeapă în numele Simonei.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
