Fundația „Freedom House – România” a câștigat, în primă instanță, procesul cu ministerul Mediului, după ce instituția de stat a refuzat să facă publice datele din aplicațiile SUMAL 1 și SUMAL 2, informații privind trasabilitatea lemnului din pădurile României.
Într-un proces deschis la Tribunalul București, „Freedom House România” a cerut instanței să oblige ministerul Mediului să facă publice datele din aplicațiile SUMAL 1 și 2, după ce ministerul a refuzat să pună la dispoziție informațiile în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
SUMAL 1 şi SUMAL 2 sunt platforme care adună datele din www.inspectorulpadurii.ro şi prin acestea se încearcă limitarea tăierii masive din fondul național forestier.
În cererea de chemare în judecată „Freedom House România” a arătat că nu solicită altceva decât exportarea acestor informații pentru a putea să efectueze o serie de cercetări jurnalistice şi pentru a se asigura că într-adevăr lucrurile sunt aşa cum sunt prezentate de autorități.
Răspunsul ministerului
Inițial, ministerul a refuzat cererea, iar motivele din spatele refuzului au fost legate de protecția datelor cu caracter personal, de înălţimea arborilor sau de panta unui deal.
Tribunalul București a dat dreptate Freedom House și arată că „răspunsul comunicat reclamantei la data de 28.09.2023 nu respectă condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001, care are scopul de a acorda cetățenilor dreptul de acces la informațiile de interes public, deţinute de autorităţile statului”.
Mai mult, „această lege constituie un cadru juridic fundamental în practicarea unei guvernări deschise sprijinind, în mod direct transparenţa instituţională la toate nivelurile. Astfel, autorităţile publice au obligaţia să-şi desfăşoare activitatea într-o manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public constituie regula, iar limitarea accesului la astfel de informații să fie doar o excepție, asigurând totodată respectarea şi aplicarea legii în mod unitar prin practicarea principiilor bunei guvernări”, se arată în motivarea instanței.
Ce spune judecătorul
În plus, „tribunalul reţine că informațiile de interes public trebuie transmise persoanelor interesate în timp util deoarece, în caz contrar, acestea ar fi împiedicate să iniţieze în termenele prevăzute de lege procedurile administrative sau judiciare pe care le apreciază necesare, putând fi încălcat accesul acestora la sistemul judiciar”, se mai arată în decizie.
În legătură cu efortul de anonimizare a numelor șoferilor care fac transport de lemn, efort invocat de minister, instanța arată că acesta poate fi făcut, scopul final fiind protejarea pădurilor și sprijinirea jurnalismului de investigații. „Chiar dacă această comunicare a informaţiilor solicitate ar presupune un efort amplu şi laborios din partea pârâtului, tribunalul are în vedere ca argumente suplimentare scopul pentru care reclamanta, în calitate de organizație non-profit, care a creat inclusiv o platformă de exprimare liberă a ziariştilor, solicită informațiile, derulând anchete jurnalistice privind activitatea instituțiilor publice din România. Totodată, tribunalul are în vedere starea îngrijorătoare în care se află pădurile din România, situația fiind de notorietate pentru publicul larg. De asemenea, inclusiv Comisia Europeană este preocupată de amploarea exploatării forestiere ilegale în România”.
Despre investigațiile jurnalistice de mediu
Judecătorul mai arată că „autorităţile publice trebuie să fie deschise jurnalismului de investigație, care are ca obiectiv, principal anchetarea din punct de vedere jurnalistic a unor posibile carențe ale sistemului implicat în administrarea şi gestionarea fondului forestier, în privinţa cărora există posibilitatea ca autoritățile să aibă interesul să le ascundă de ochiul publicului larg, prin transmiterea către public doar a anumitor detalii şi informații”.
Instanța precizează că „scopul legiuitorului a fost acela de a extinde cât mai mult sfera informaţiilor de interes public la care se recunoaşte liberul acces şi, în mod corelativ, limitarea cât mai drastică a posibilităţii autorității sau instituţiei publice de a refuza accesul liber la astfel de informaţii”, se mai arată în dispozitiv.
În concluzie, „pentru a da posibilitatea reclamantei să ia cunoştinţă de modul în care sunt respectate prevederile legislaţiei care reglementează administrarea şi gestionarea fondului forestier naţional, se impune ca pârâtul să-i transmită informaţiile solicitate. Accesul la astfel de date şi informaţii ajută publicul larg să-şi formeze o imagine corectă şi adecvată asupra fenomenului dezbătut pe larg în România, referitor la protejarea fondului forestier naţional”, se mai precizează în motivare.
Decizia nu este definitivă și a fost atacată de ministerul Mediului la Curtea de Apel București.
