În ultimii 12 ani, Primăria Tulcea a direcționat majoritatea finanțărilor europene în mediu, infrastructură și modernizarea și dotarea instituțiilor de învățământ. Până acum, administrația municipiului cu 90.000 de locuitori nu a ratat nici o investiție cu bani europeni din cele pe care le-a accesat. Alte proiecte depuse spre evaluare urmăresc direcționarea banilor europeni în construirea unui muzeu urban, a unui parc geologic și de agrement, în grădinițe și școli, și în transportul public.
În anul 2015, Constantin Hogea, primarul Tulcei, a fost arestat preventiv timp de două luni și o altă lună a stat în arest la domiciliu. În 2018, procurorii au clasat dosarul și acuzațiile de luare de mită. Într-o altă speță, Hogea a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, însă judecătorii au trimis dosarul înapoi la DNA. Până în prezent, dosarul nu a fost retrimis în judecată.
Primarul susține însă că „frica de semnătură” în proiectele europene este o scuză pentru cei care nu-și asumă funcția de primar și care dau astfel dovadă de lașitate.
„Procurorii trebuie să cerceteze, judecătorii să decidă și primarii să atragă fonduri europene. Dacă îți asumi să fii primar, îți asumi și eventualele plângeri penale.”
Constantin Hogea
Cum au fost cheltuiți banii europeni în Tulcea?
Conform recensământului din 2011, în Tulcea trăiau 70.000 de locuitori. În ultimii opt ani, numărul acestora a crescut cu 30%, ajungând astăzi la 90.000 de locuitori care conviețuiesc în 100 de kilometri pătrați. De la un capăt la altul al orașului faci zece minute cu mașina. În urmă cu zece ani, orașul era ponosit și dezolant și păstra adânc înfipte urmele industrializării forțate, ale blocurilor și infrastructurii comuniste care ciuntiseră frumusețea interbelică a orașului.
În ultimul deceniu însă, fondurile europene pe care orașul le-a atras au reușit să revitalizeze segmente importante din infrastructură.
Administrația locală susține că unul dintre cele mai importante proiecte finalizate de ei până acum este reconstrucția ecologică în Polderul Zaghen (polderul este denumirea olandeză pentru țărmul unui lac, țărm care se formează fie prin îndiguire și drenare, fie după retragerea apei – n.red.).
Finanțarea de 15 milioane de euro a venit prin Programul Operațional Sectorial de Mediu și a fost distribuită prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Practic, prin acest proiect, administrația locală a reușit să creeze o mini-deltă la marginea estică a orașului: suprafața luciului de apă al lacului Zaghen a ajuns la 147 de hectare, s-au amenajat 47 de hectare de uscat, refugiu pentru faună, s-au reabilitat și modernizat stațiile de pompare din zonă și a fost reabilitat digul de 5,5 kilometri din apropierea polderului.
Un alt proiect important pentru conservarea specificului zonei a fost construirea de la zero a unui „sat pescăresc tradițional” chiar în apropierea acestei zone, a lacului Zaghen. A costat 1 milion de euro și a fost finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013.
Satul pescăresc se întinde pe trei hectare, iar turiștii pot vizita case tradiționale, bufetul sătesc, cherhanaua, se pot informa la un centru special amenajat și pot vizita un parc tematic sistematizat cu trei alei care reconstituie brațele Dunării, pe fiecare dintre acestea fiind amplasate construcții reprezentative pentru localitățile din Delta Dunării.
Apoi, infracționalitatea a fost redusă considerabil în cel mai famat cartier al orașului, Vest. Aproape 500.000 de euro au fost cheltuiți pentru echipamentele necesare creșterii siguranței și prevenirii criminalității din această zonă. Alte 6,3 milioane de euro au ajuns în infrastructura urbană din acest cartier.
În Tudor Vladimirescu, o suburbie pe care Dunărea o desparte de oraș, au ajuns aproape 800.000 de euro, în sistemul de apă, drumuri și pentru achiziționarea unei ambarcațiuni care să faciliteze transportul localnicilor între cele două zone.
Zona Industrială a orașului a fost reabilitată și modernizată cu 5,6 milioane de euro, iar alte 5,2 milioane de euro au fost cheltuite pentru dotarea Școlii de Arte și Meserii Colegiul Agricol „N. Cornățeanu”, pentru construirea unui centru multifuncțional și pentru susținerea a două proiecte menite să dezvolte calitatea serviciilor în administrația publică și să prevină corupția la nivelul autorității publice.
În prezent, în Tulcea sunt în derulare două proiecte europene: unul de 1 milion de euro, bani cu care este reabilitată și dotată o grădiniță, și un proiect de 500.000 de euro, prin care sunt îmbunătățite condițiile de agrement și recreere din jurul lacului din oraș, unde este amenajat și un parc.
Primăria Tulcea are nouă proiecte depuse spre evaluare, în valoare totală de aproximativ 18 milioane de euro. Dacă vor fi declarate eligibile, cele mai multe finanțări vor merge în modernizarea instituțiilor de învățământ, construirea unui muzeu și în sistemul de iluminat public.
Administrația locală mai are alte 20 de proiecte finalizate și care așteaptă deschiderea apelului pentru a fi depuse spre evaluare. În valoare totală de 60 de milioane de euro, cele mai importante proiecte urmăresc reabilitarea, modernizarea, dotarea și eficientizarea energetică a grădinițelor și școlilor din oraș, modernizarea transportului public și achiziționarea de autobuze electrice, anveloparea a 14 blocuri din oraș, modernizarea sediilor mai multor instituții publice și construirea unui parc geologic și de agrement.
Fondurile europene și „frica de semnătură”
Constantin Hogea, primarului municipiului Tulcea, consideră că bugetele administrațiilor locale ar trebui cheltuite aproape în totalitate în cofinanțarea proiectelor europene și în alte cheltuieli aferente accesării fondurilor de la Bruxelles. Cu atât mai mult cu cât, spune primarul, în ultimii ani există o imprevizibilitate tot mai mare în ce privește constituirea bugetelor la nivel național și local.
Hogea susține că fondurile europene reprezintă singura alternativă serioasă pentru dezvoltarea unei comunități. Primarul Tulcei susține că este dificil să atragi fonduri europene dar că, în același timp, nici nu există o cale mai ușoară de modernizare pentru România. Până acum, primăria a obținut finanțări pentru toate proiectele pe care le-a depus.
„Primarii ar trebui să folosească bugetele locale pentru cofinanțarea proiectelor europene și pentru alte cheltuieli necesare accesării acestor investiții care ar trebui să fie susținute cu banii de la UE. Până acum, toate proiectele pe care le-am depus pe fonduri europene au fost declarate eligibile și finanțate. Am avut doar două proiecte, din sfera asistenței sociale, care au fost respinse, dar după contestație au fost declarate eligibile. Nu am ratat nicio finanțare europeană, dar e drept că la unele proiecte anumite finanțări nu au fost declarate eligibile și s-au făcut corecții. Am depus proiecte cam peste tot unde am găsit culoare de finanțare și, sigur, care ne și interesau. Ne-a ajutat mult personalul specializat în atragerea fondurilor europene. Între timp, ne-am înființat un serviciu de monitorizare a proiectelor cu finanțări europene unde lucrează niște fete tinere, pricepute, profesioniste. Așa că sperăm ca, din totalul proiectelor pe care le-am depus pentru următorul exercițiu, să avem o rată de eligibilitate de 90%.”
Constantin Hogea
În ce privește birocrația, Constantin Hogea a declarat că este sensibil mai ridicată în partea românească, unde există și mai puțin sprijin și înțelegere în derularea proiectelor:
„Birocrația există atât în zona organismelor europene, cât și în zona noastră. Din păcate, însă, gradul de înțelegere în sensul rezolvării acestei birocrații este mai redus în zona părții române. De cele mai multe ori, aici ne lovim de cele mai multe probleme pe care nu le înțelegem și pentru care nu găsim explicații și înțelegere. Acum nu trebuie să fim ipocriți și să spunem că nu există birocrație europeană. Și acolo sunt niște mecanisme și etape care trebuie respectate și care sunt greoaie uneori, dar dacă ne ducem în partea română, aici ne lovim mai des de obtuzitate, exces de zel și de atitudinea „ia-l înapoi că nu-i bun”. Noi înțelegem că proiectele trebuie să fie coerente și exacte, cu o documentație corectă și asumată, dar când luăm legătura cu oficialii români ne lovim mai ales de lipsă de sprijin. Sau au fost situații în care am cerut explicații sau mai multe lămuriri cu privire la un proiect și am primit trei răspunsuri diferite de la același organism. Pentru că erau trei funcționari diferiți care ne-au trimis trei explicații, răspunsuri diferite. Ori nu se poate așa ceva. Aici lucrurile se complică.”
Constantin Hogea
Primarul Constantin Hogea mai spune că „frica de semnătură” este o scuză înaintată de acei primari care nu au curajul să își asume funcția în care au fost aleși și consideră că a fi primar vine la pachet și cu eventuale plângeri penale. În 2015, primarul Tulcei a fost acuzat de luare de mită și a stat în arest preventiv 60 de zile, apoi alte 30 de zile în arest la domiciliu. În 2018, procurorii au clasat dosarul.
Într-o altă speță, primarul a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, însă judecătorii au retrimis dosarul pe masa procurorilor. Până în prezent, dosarul nu a fost retrimis în judecată. Constantin Hogea nu a vrut să comenteze în niciun fel cele două episoade, menționând că le-a trecut la experiență de viață și că nu l-au împiedicat să câștige un nou mandat în 2016 și nici să depună alte proiecte europene:
„Nu vreau să comentez sub nicio formă situația mea. Am trecut-o la experiență de viață și cu asta basta. Fiecare trebuie să își vadă de treabă mai departe: procurorii să cerceteze, judecătorii să decidă și primarii să atragă fonduri europene. Restul sunt scuze. Pentru că, teoretic, atât timp cât totul este legal, nu ar trebui să existe nicio problemă. Necazul este atunci când vine cineva și îți face o plângere, iar procurorii trebuie să îți deschidă dosar penal pentru că așa spune legea. Sigur că lucrul ăsta îți poate crea o angoasă sau te poate demobiliza. Din cauza asta unii aleg să nu mai facă niciun proiect. Dar ăsta e un gest de lașitate, nu e o scuză să nu mai aduci bani europeni în comunitate pentru că te poți trezi cu o plângere penală. Când ajungi primar îți asumi toate lucrurile astea, inclusiv faptul că într-o zi poți ajunge să dai explicații, să ai un dosar penal deschis pe numele tău, chiar dacă nu ai făcut nimic. E de ajuns ca cineva să îți facă o plângere penală și se numește că ai dosar penal. Ori nu toată lumea înțelege sau cunoaște etapele unui astfel de episod. Ți se pune eticheta asta și chiar dacă după aceea ți se clasează speța tu ai rămas cu «dosarul penal». Dar, repet, asta nu e o scuză pentru primarii care nu accesează fonduri europene pentru că eu cred că dacă ești nevinovat și ai bune intenții lucrurile astea ies până la urmă la suprafață. Sigur, poți fi șicanat, dar asta e o chestiune de bărbăție politică. Dacă ești laș, nu ai ce căuta să conduci o comunitate. Fie îți asumi funcția cu bune și cu rele, fie stai acasă.”
Constantin Hogea
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
Deci Hogea a luat fonduri europene pe care le-a papat. Orasul este plin de gropi si trotuare rupte. Tocmai a venit DNA sa studieze cum s-au cheltuit banii. O sa ajungi la puscarie Constantin din Cerna.