Primăria Galaţi a început cercetarea arheologică preventivă la Cavoul Roman, un monument istoric ignorat zeci de ani. Încă din prima zi, arheologii au reuşit să scoată la lumină monumentul şi au descoperit că nu a fost afectat de clădirile construite în jur.
Săptămâna viitoare, Primăria urmează să înceapă cercetarea arheologică şi la Poarta Turcească.
Lucrările pentru ambele situri costă 274.300 de lei fără TVA, bani de la bugetul local. Misiunea arheologilor este de a analiza starea în care se află cele două obiective şi de a identifica soluţii pentru punerea lor în valoare.
La Cavoul Roman cercetările arheologice preventive au început luni, 2 aprilie. Arheologii au fost nevoiţi să apeleze la utilaje pentru a scoate la propriu de sub gunoaie monumentul istoric descoperit în decembrie 1974 şi îngropat „in situ”.
„Am săpat trei metri adâncime faţă de platforma de beton şi am dat de strat de gunoi! Numai că gunoaiele respective nu au legătură cu ghena care a fost amenajată aici, ci cu ceea ce s-a aruncat cu multă vreme înainte: un depozit ad-hoc de resturi menajere”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.
Ca o ironie a istoriei, arheologii au dat peste resturi ale brandurilor în vogă în anii comunismului, devenite acum istorie:
Am găsit sticle de Deval – singurul detergent lichid la acea vreme, am găsit spray Farmec, sticle de vin Corăbioara din anii ’70-’80, branduri renumite ale vremurilor trecute, ne-a spus arheologul Gabriel Jugănaru.
Legenda se arată
Locatarii blocurilor din jur îi întreabă curioşi pe arheologi câte sicrie au găsit până acum ori dacă au dat peste vreun tunel.
Devenit un fel de legendă locală, monumentul funerar care datează din secolul al IV-lea după Hristos şi care a aparţinut unui comandant roman de origine sarmată, începe să se arate: „Veştile sunt extraordinare: construcţia va fi integral dezvelită şi nu a fost afectată de construcţiile din jur.
Deocamdată suntem la faza de decapare”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru, în vreme ce colegii lui săpau de zor.
O cărămidă ştampilată cu simbolul flotei romane Classis Flavia Moesica datând din secolul al III-lea după Hristos şi un colţ de tencuială pictată sunt, potrivit viceprimarului PSD Cristian Sorin Enache, primele descoperiri ale arheologilor în cea de-a doua zi de lucru pe şantier la Cavoul roman.
Cavoul roman, după cum îl descria profesorul Mihalache Brudiu, primul arheolog care l-a cercetat la momentul descoperirii, în decembrie 1974, avea o cale de acces – dromos, o încăpere mai mare şi una mai mică. Deocamdată arheologii au scos la lumină ce a mai rămas din mica încăpere.
Există ipoteza ca arheologii să găsească doar amprenta la sol a cavoului, dar asta nu-i va împiedica să propună, printr-un studiu, restaurarea şi amenajarea unui muzeu de sit, aşa cum s-a dorit iniţial.
Important este să găsim şi amprenta la sol a dromosului – calea de acces, un tunel – pentru a propune restaurarea integrală. După ce degajăm absolut toată construcţia, vom trece la săpătura manuală. Cu o echipă mare de studenţi, intrăm şi facem cercetarea integrală. Sperăm ca atunci când vom intra în interiorul construcţiei, sub nivelul acesta, să mai găsim bucăţele de tencuială pictată. Ar fi foarte important pentru că toate acestea vor da propunerea de restaurare. E clar că aici va fi un mic muzeu de sit,
Gabriel Jugănaru
Urmează Poarta Turcească
Săptămâna viitoare sunt programate să înceapă cercetările arheologice preventive şi la „Poarta de han turcesc”, un alt monument istoric al Galaţiului situat în zona centrală, pe strada Egalităţii nr. 16.
Construcţia degradată, înconjurată de garaje şi de blocuri, se încăpăţânează să reziste ca unică mărturie a faptului că acolo a existat un han în secolul al XIX-lea. Hanul, dar şi locuinţele vechi din zonă au fost demolate în perioada 1982-1984, pentru a face loc blocurilor.
De la Revoluţie încoace, singura tentativă de restaurare a Porţii, abandonată, a făcut mai mult rău decât bine: a distrus decoraţiunile originale. A existat şi un proiect de amenajare a unui parc în jurul monumentului, tot abandonat.
În toamna anului trecut, Primăria municipiului Galaţi a decis să finanţeze cercetări arheologice preventive şi la acest monument, şi l-a îngrădit spre a-l proteja. Numai că gălăţenii au rupt plasa care îmbracă împrejmuirea şi au azvârlit înăuntru gunoaie. E drept, nu la fel de multe ca la Cavoul roman.
Rămâne de văzut ce surprize le va rezerva arheologilor Poarta Turcească. După cum am aflat de la Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în zona Porţii Turceşti se va săpa pentru a se găsi hruba fostului han, dar şi alte posibile vestigii din acea vreme.
Contractul pentru săpături arheologice la Cavoul Roman are o valoare de 149.500 de lei fără TVA, iar cercetarea arheologică la Poarta Turcească va costa 124.800 de lei fără TVA. Cercetările se desfăşoară pe baza unor proiecte pentru care Ministerul Culturii şi-a dat acordul.
Foto: Anca Melinte
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
