„Odeon” – cel mai elegant teatru din Galaţi, după cum îl numea ziarul „Acţiunea” în 1932, transformat, după naţionalizare, în Cinematograful „Republica” a devenit prima clădire declarată oficial ca „neîngrijită” şi supraimpozitată cu 500% de autorităţi, deși nu este cel mai degradat imobil din oraș.
Paradoxal, imobilul de pe strada Domnească nr. 25, pe care autorităţile l-au declarat „neîngrijit” şi l-au supraimpozitat, se află în imediata vecinătate a unei ruine pline de gunoaie, proprietatea Primăriei municipiului Galaţi.
Este vorba despre Casa Simion Gheorghiu, situată pe strada Domnească nr. 24, monument inclus în patrimoniu istoric al Galaţiului, despre care aţi putut citi deja în proiectul Oraşul Uitat.
Galaţiul are încă din 2016 un Regulament privind identificarea şi evaluarea clădirilor neîngrijite de pe raza municipiului, în vederea aplicării impozitului majorat, regulament aprobat prin Hotărârea Consiliului Local (HCL) nr. 112/2016, însă abia acum a început punerea lui în aplicare.
Potrivit unei postări pe Facebook a primarului Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, sunt vizate clădirile şi terenurile lăsate în paragină în zona centrală a oraşului, pe arterele Al. I. Cuza, Mihai Bravu, Domneasca, Basarabiei, Balcescu şi Traian (pâna la Baia Comunală).
Conform edilului, echipa Primăriei a identificat şi notificat 50 de proprietari, dintre care, până la începutul lunii martie, doar cinci şi-au exprimat intenţia de a face intervenţii asupra imobilelor sau terenurilor care le aparţin.
Deocamdată, prin HCL nr. 102/ 2018, aleşii locali au decis majorarea cu 500 la sută a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2019, pentru imobilul de pe strada Domnească nr. 25, proprietatea SC Doja ’97 Landworks SRL, cu sediul în Bucureşti, Sectorul 1, strada Witing nr. 5, Mansardă, Camera 1.
Clădire neîngrijită, viziunea autorităţilor
Degradările constatate
Conform Notei tehnice de constatare, clădirea prezintă degradări majore ale zugrăvelii faţadei, jgheaburilor şi burlanelor, degradări locale ale tencuielii, igrasie uşoară, fisuri sau fracturi ale pereţilor exteriori, dar şi degradări medii ale acoperişului, iar la cornişă şi streaşină elementele de închidere sunt desprinse şi degradate parţial, umiditatea fiind vizibilă pe alocuri.
Degradările sunt cauzate de factorii naturali – intemperii, infiltraţii de apă, igrasie, trecerea timpului – dar şi de neîntreţinerea clădirii, caracterul arhitectural al acesteia fiind afectat parţial.
Printr-o notificare afişată la sediul societăţii din Bucureşti, pe 10 august 2017, proprietarul a fost înştiinţat ca în termen de 90 de zile să remedieze deficienţele. Termenul de conformare a expirat la 11 noiembrie 2017. Poliţia Locală a constatat, însă, că până la data de 2 februarie 2018 nu s-a întâmplat nimic, clădirea fiind tot neîngrijită.
„Proprietarului nu i-a păsat”
Uimitoarea istorie a clădirii
Imobilul declarat astăzi ca neîngrijit a avut proprietari din elita oraşului Galaţi. Potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, la recensământul din 1908 – ale cărui documente se regăsesc la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi – clădirea era proprietatea lui Apostol P. Papadopol, un prosper comerciant din Galaţi, proprietar al mai multor imobile din oraş şi din judeţul Covurlui.
A fost „deputat, decorat de către regele Carol I cu medalia pentru Răsplata muncii pentru învăţământul primar, clasa I, la 1902, precum şi cu ordinul Coroana României, în grad de Cavaler, la 1897, ordinul Steaua României, în grad de Cavaler, 1902, Ordinul Coroana României, în grad de Comandor, 1909.
Însă, mai presus de toate, a fost un mare filantrop, lăsând moştenire, prin testament, proprietăţi şi sume mari de bani Primăriei Galaţi, Spitalului «Elisabeta Doamna-Caritatea gălăţeană», Academiei Române”, spune Marius Mitrof.
Apostol P. Papadopol s-a stins din viaţă în luna aprilie 1912, iar prin testamentul său olograf din 31 ianuarie 1911, a lăsat imobilul nepoţilor săi: Maria Uzescu, Vasilichia Prodrom, Elena Goangă, Ecaterina Papadopol, Mihai Papadopol şi Mircea Papadopol.
La acea vreme, imobilul era închiriat lui George Maksay, cel mai important nume al artei fotografice gălăţene de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, fotograf oficial al Curţii Regale.
Ulterior, în 1914, „parte din acest imobil avea să fie vândut de către Mihail Ar. Papadopol, lui Ioan D. Prodrom, primar al oraşului Galaţi în 1922”, spune Marius Mitrof.
A fost odată un cinematograf
Gălăţenii îşi mai amintesc că în clădirea de astăzi a funcţionat Cinematograful „Republica”, aşa cum i s-a spus, după naţionalizare, fostului teatru-cinema „Odeon”.
„Teatrul „Odeon” – cel mai elegant teatru din Galaţi – se închiriază pentru spectacole teatrale, şezători literare şi baluri”, aşa apare clădirea de astăzi în „Anuarul oraşului Galaţi şi al judeţului Covurlui” ediţia 1930-1931, realizat de Radu Volbură.
„Prin existenţa acestui cinematograf, corso-ul gălăţean se prelungea dincolo de Biserica Greacă, segmentul acesta de stradă devenind extrem de populat”, precizează Marius Mitrof. Consilierul ne-a pus la dispoziţie fotografii cu reclamele premierelor cinematografice de la „Odeon”, anunţuri din ziarul „Acţiunea”: „Coniţa şi şoferul ei” cu Felix Bressart şi Charlotte Sussa, „Colonelul Redl (marele trădător)” cu Lil Dagover şi Theodor Loos, şi „Verişoara din Varşovia” cu Liane Haid, Szoke Szakal şi Fritz Schultz în rolurile principale.
Iată şi condiţiile oferite cinefililor:
„La parter se aflau două staluri şi o zonă rezervată, scena şi locul pentru orchestră poziţionată, cum altfel, în faţa scenei şi mai jos decât aceasta. În zona mezaninului se aflau lojile pentru cei cu dare de mână, separate prin pereţi, creând intimitate şi o zonă de confort pentru spectatori. Balcoanele unu şi doi erau amplasate doar pe latura de est. Tavanul, parapetul lojelor şi zona scenei aveau elemente decorative din stuc, cu reprezentări vegetale şi antropomorfe”, ne-a povestit Marius Mitrof.
Reprezentări vegetale şi antropomorfe decorează şi acum faţada de la stradă a clădirii împărţită în trei partiuri, două trate simplist tocmai pentru a scoate în evidenţă frumuseţea zonei centrale.
Naţionalizarea
„După război, în 1948, prin Decretul 303, au fost naţionalizate toate cinematografele din ţară. În acea perioadă, în Galaţi mai erau cinematograful „Aro-Banică” fost “Paradis”, “Central” fost Teatrul “Central”, “Lux”, “Miron” şi “Odeon”. Cele aflate pe strada Domnească, pe segmental dintre strada Lahovary şi Piaţa Regală fuseseră distruse la minarea şi bombardarea centrului de către armata germană la 24 august 1944 şi de către armata sovietică, tot în luna august al aceluiaşi an. Naţionalizarea nu a dus la închiderea acestor cinematografe din Galaţi. Ele au funcţionat în continuare, schimbându-şi doar denumirea. Astfel, cinematograful „Odeon” a fost redenumit „Republica” şi funcţiona pe strada Republicii, fostă Domnească. Rămăsese unul dintre cinematografele mari şi scumpe din oraş, alături de „Central” şi „Ţiglina” (construit după 1965). În 1997, a fost revendicat”, ne-a povestit consilierul Direcţiei pentru Cultură.
Conform Primăriei Galaţi, prin Decizia nr. 29 din 20 februarie 2006, a RADEF România Film, acest imobil a fost restituit în natură în baza Legii nr. 10/2001 moştenitorilor legali ai defuncţilor Maria Uzescu, Vasilichia Prodrom, Elena Goangă, Ecaterina Papadopol, Mihai Papadopol şi Mircea Papadopol, coproprietari ai imobilului (fost Teatru-Cinema Odeon Galaţi) la momentul preluării lui de către stat.
După retrocedare a fost vândut, şi astfel a ajuns în proprietatea SC Doja ’97 Landworks SRL care, conform Primăriei, a plătit până acum un impozit de 10.928 de lei pentru clădirea care figurează în evidenţa fiscală ca având destinaţie nerezidenţială şi o valoare impozabilă de 840.611 lei. Rămâne de văzut dacă firma, pe care nu am reuşit să o contactăm, va plăti impozitul majorat cu 500 la sută.
„În momentul în care suma care se va aduna va fi una extrem de consistentă cu siguranţă Primăria va trece la executare, şi ar putea avea o casă în patrimoniu în plus”, ne-a declarat Ionuţ Pucheanu.
Sursa fotografiilor de arhivă: Radu Volbură, „Ghid anuar al oraşului Galaţi” ed. 1930-1931, Ziarul „Acţiunea” – 1932, Colecţiile Bibliotecii „V. A. Urechia”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!