Autorităţile judeţene speră ca, de această dată, lucrările de restaurare şi amenajare să dureze exact atât cât scrie în proiect, 39 de luni, iar pe 9 noiembrie 2020, Muzeul „Casa Colecţiilor” să-şi redeschidă porţile pentru vizitatorii dornici să admire exponatele pe care acum le adăposteşte, obiecte care, cândva, au aparţinut Reginei Aerului, Smaranda Brăescu, şi fotografului oficial al Curţii Regale, George Maksay.
Reuşita Consiliului Județean Galaţi
„Aşteptăm de vreo patru ani să se întâmple minunea şi iată că s-a întâmplat!”, a declarat directorul Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, Cristian Căldăraru, la conferinţa de lansare a Proiectului de „Restaurare şi Amenajare Muzeul „Casa Colecţiilor” (fosta Farmacie Ţinc).
Proiectul beneficiază de finanţare asigurată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 – „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, Prioritatea de investiţii 5.1.
„Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural”. Bugetul total este de 3.452.821 de lei, din care asistenţă financiară nerambursabilă – 3.159.529 de lei, iar contribuţia proprie a beneficiarului, Consiliul Judeţean Galaţi – 293.291 de lei.
„Suntem bucuroşi să putem anunţa că avem încă un proiect câştigat. Vrem să îi facem mândri pe gălăţenii ce vor păşi în acest muzeu care se va ridica la nivelul acelora pe care le vizitează în Uniunea Europeană şi nu numai. Farmacia Ţinc, actualmente Muzeul Casa Colecţiilor, este un edificiu emblematic pentru judeţul Galaţi, a cărui construcţie a durat, 1899, doar un an!
Ca să vedeţi cât de repede se mişcau constructorii în vremea aceea! Sper ca şi constructorii din ziua de astăzi să ia exemplul constructorilor de acum 118 de ani care într-un an de zile au ridicat o construcţie ca asta”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.
„Era o regulă atunci, în ţara noastră, ca lucrările de construcţii de imobile să se realizeze într-un timp relativ scurt, să nu depăşească doi ani de zile, iar materialele să fie de foarte bună calitate. În general erau importate atunci când nu se puteau găsi pe piaţa românească. De aceea şi trăinicia imobilelor”, a precizat directorul Muzeului de Istorie.
A fost casa primarului!
Intrată în conştiinţa gălăţenilor ca Farmacia Ţinc, clădirea situată la intersecţia străzii Eroilor cu Traian i se datorează lui Constantin Ţinc, personalitate marcantă a vieţii culturale, politice, economice şi sociale a Galaţiului. Membru al Societăţii Farmaciştilor din România, al Consiliului de Igienă a oraşului şi ofiţer al ordinului Coroana României, Constantin Ţinc a obţinut cu preparatele realizate în laboratorul său premii deosebite la expoziţii internaţionale de profil, precum Expoziţia de Ştiinţe din anul 1903 sau Expoziţia Generală din anul 1906.
A fost, totodată, şi politician de orientare liberală. Pentru meritele sale deosebite, dar mai cu seamă pentru ceea ce a făcut pentru oraş, gălăţenii l-au ales de trei ori consilier comunal şi primar al oraşului Galaţi în anii 1898, 1904-1905 şi 1914-1917, dar şi senator de Covurlui în perioada 1907-1911.
Surpriza de la talpa casei
Potrivit directorul Muzeului de Istorie, farmacistul Ţinc a cumpărat locul viitoarei sale locuinţe şi farmacii în 1898, unde fusese o altă clădire, demolată în 1879, care nu avea prestanţa celei de azi.
„Pe locul viran, sfinţit în 1899 de către parohul Bisericii Sfântul Haralambie, Constantin Ţinc împreună cu soţia sa, semnează şi actul de fundare a acestei case, act care a fost găsit la talpa clădirii, în anii ’90, când se făceau lucrări de subzidire şi consolidare a fundaţiei”, a dezvăluit Cristian Căldăraru, arătând documentul expus în muzeu.
Potrivit directorului Muzeului de Istorie, construcţia este considerată de specialişti ca fiind singura clădire monument istoric din Galaţi cu dublă funcţionalitate – farmacie şi locuinţa farmacistului – cu decoraţiuni exterioare în stil eclectic, de sfârşit de secol al XIX-lea – început de secol al XX-lea.
„Parterul era ocupat de farmacie. Accesul publicului se făcea pe la intersecţia străzilor Traian şi Eroilor, printr-o intrare monumentală, care, prin intermediul acestui proiect european, va fi pusă altfel în valoare şi va atrage şi mai mult privirile după restaurare. În prima sală era farmacia propriu-zisă, cu dulapurile, ustensilele, recipientele pentru medicamente. În cele patru săli din spatele farmaciei, erau laboratoare unde se preparau medicamente.
Familia intra pe poarta dinspre strada Eroilor, poartă cu o feronerie excepţională, realizată în 1900, care a rezistat până acum, chiar dacă peste ea au trecut vitregiile vremurilor, dar şi ale oamenilor. Accesul se făcea pe uşa din curtea interioară, pe o scară extraordinară, în formă de melc, care s-a păstrat până în zilele noastre.
La etajul unu, sunt cinci camere cu grupuri sanitare separate, constituind locuinţa farmacistului. Pe o scară adiacentă, se putea urca la etajul doi, unde erau spaţiile pentru servitori. În a patra sală de la etajul unu exista şi există şi acum un luminator natural, care permitea luminii naturale să pătrundă printr-un geam, până în cameră. Se pare că acolo a fost şi sufrageria casei”, ne-a povestit directorul Muzeului de Istorie.
Coşmarul unei consolidări interminabile
„Clădirea a fost vândută în perioada interbelică – după ce Constantin Ţinc a părăsit Galaţiul – şi a trecut prin mai multe mâini. În 1946, proprietarul nu şi-a plătit datoriile către stat, iar Fiscul a confiscat imobilul, trecându-l în proprietatea statului”, a explicat Căldăraru.
Din 1950, clădirea a funcţionat ca farmacie la parter, iar Primăria Galaţi a închiriat spaţiile de locuit ale farmacistului până când o expertiză tehnică a construcţiei a impus evacuarea chiriaşilor. Clădirea avea nevoie de consolidare şi de reparaţii, iar 1992 Ministerul Culturii a preluat coordonarea lucrărilor şi finanţarea lor.
„În urma unei licitaţii, contractul de lucrări s-a încheiat între firma Dedal şi Ministerul Culturii. Lucrările au trenat pentru că Ministerul Culturii a alocat bani foarte greu şi la distanţe de ani”, a spus prof. Căldăraru.
Şansa clădirii a fost că, în 2002, a fost trecută în patrimoniul Consiliului Judeţean Galaţi, şi s-a aprobat schimbarea destinaţiei ei din farmacie în muzeul al colecţiilor.
„S-au făcut toate preparativele pentru a se termina ceea ce a rămas din vechiul contract de lucrări cu Ministerul Culturii, iar în 2006 Consiliul Judeţean a alocat fonduri pentru terminarea lucrărilor la această clădire. În anul 2007 se termină lucrările de consolidare a clădirii, iar din 2008 se deschide Muzeul Casa Colecţiilor”, a spus profesorul Căldăraru.
Comorile Casei Colecţiilor
Cea mai impresionantă dintre sălile muzeului este, cu siguranţă, cea care îi este dedicată Smarandei Brăescu (foto), supranumită Regina Aerului. Născută pe meleaguri gălăţene, în satul Hânţeşti, Smaranda Brăescu a devenit prima femeie-paraşutist din România şi la 19 mai 1932, la Sacramento, a aterizat cu succes după o lansare de la 7.400 de metri. Recordul mondial absolut a fost omologat, şi a rămas în picioare nu mai puţin de 20 de ani! Iar numele fetei în costum popular din Hânţeşti a intrat în istorie.
Nu mai puţin impresionată este sala dedicată celui mai important nume al artei fotografice gălăţene de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea: George Maksay, fotograf oficial al Curţii Regale.
De ce e nevoie din nou de restaurare
Pare curios ca, la doar zece ani de la finalizarea lucrărilor precedente, clădirea să aibă nevoie, din nou, de reparaţii. Motivele le-am aflat de la Cristian Căldăraru: „Acum patru ani a început reabilitarea sistemului de canalizare din oraş, inclusiv strada Traian, vecină cu farmacia.
Lucrările au mers până la patru-cinci metri în adâncime, au fost scoase acele coloane de canalizare făcute prin anii 1878 – 1880, şantierul a durat aproximativ patru ani de zile, timp în care au trecut ploile, zăpezile, pânza freatică s-a ridicat. A existat, acum un an şi jumătate, o altă lucrare pe Eroilor colţ cu Traian, şi aceasta a fost aducătoare de necazuri pentru acest imobil.
Lucrări, trepidaţii, toate acestea au pus în pericol clădirea, iar măsurile care se iau sunt tocmai pentru a preîntâmpina ceea ce este mai rău pentru un imobil monument istoric”.
Ce se va face cu banii europeni
Aurelia Domniţeanu, director adjunct în cadrul Direcţiei de Dezvoltare a Consiliului Judeţean, asistent manager în cadrul proiectului a ţinut să precizeze că, la momentul acesta, clădirea nu are probleme structurale. „Principala ei problemă sunt infiltraţiile în acest moment şi vor fi luate toate măsurile tehnice pentru a se o combate, înainte de a deveni o problemă reală de structură”, a subliniat Aurelia Domniţeanu.
Potrivit proiectului european, clădirea va beneficia de lucrări de restaurare şi de reparare: îndepărtarea igrasiei, reparare a acoperişului, jgheaburilor, burlanelor şi tencuielilor şi restaurarea ornamentelor.
De asemenea se vor executa lucrări şi tratamente pentru înlăturarea factorilor care pun în pericol stabilitatea construcţiei: hidroizolaţii, refacerea trotuarelor, refacerea pavimentului şi a pantelor de scurgere, termoizolare.
Proiectul cuprinde şi lucrări de modernizare cerute de funcţiunea de muzeu – recompartimentare, montare de pardoseli din duşumele de stejar lăcuite, vopsitorii interioare, instalaţii – dar şi dotarea cu vitrine moderne.
„Clădirea este o mică bijuterie pe care intenţionăm să o facem să strălucească aşa cum merită. Pe 9 noiembrie 2020, cu ajutorul Celui de Sus sperăm să obţinem rezultatele pe care ni le-am propus. Clădirea va fi amenajată în aşa fel încât să fie cât mai atractivă şi funcţională ca muzeu pentru vizitatori.
Proiectul include şi digitizarea monumentului – scanarea 3D a întregului monument – interior, exterior, curte, cu tot cu expoziţie – aşa încât va exista o imagine 3D a monumentului care poate fi folosită şi păstrată ulterior, indiferent ce se va întâmpla cu clădirea.
Intenţionăm să folosim imaginea şi pentru a realiza un tur 3D, accesibil persoanelor cu handicap, care nu pot veni până la monumentul propriu-zis. Bineînţeles vrem să o promovăm, să arătăm lumii cât este de frumoasă şi de valoroasă”, a precizat asistent managerul de proiect.
Foto: Anca Melinte
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
