Construită în 1872, clădirea monument istoric de pe strada Domnească nr. 58, care a găzduit cândva Pârcălăbia şi apoi Prefectura judeţului, iar apoi, până la naţionalizare, s-a aflat în proprietatea fiului premierului Bulgariei din perioada primului Război Balcanic, va fi reabilitată cu bani europeni.

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a semnat joi, 19 aprilie, împreună cu Luminiţa Mihailov, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, contractul de finanţare, în valoare de  9.597.016 lei, derulat în cadrul Programul Operaţional Regional 2014-2020.

Din valoarea totală a proiectului, 8.157.464 de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, 1.247.612 de lei – bani nerambursabili de la bugetul de stat, iar 191.940 de lei  – contribuţia de doar doi la sută de la bugetul local al Galaţiului. Este prima finanţare UE obţinută de Primăria Galaţi pentru restaurarea unei clădiri din patrimoniul istoric al oraşului.

Cu faţada roasă până la cărămidă şi geamuri sparte, mâncată de igrasie, degradată şi sluţită de trecerea anilor, dar mai cu seamă de nepăsarea proprietarilor şi a chiriaşilor, imobilul de pe strada Domnească nr. 58 este inclus pe Lista Monumentelor Istorice gălăţene.

Clădirea face parte din „Ansamblul urban strada Domnească”, înscris pe Lista Monumentelor Istorice, şi este încadrată de două superbe construcţii de patrimoniu: Palatul Administrativ – monument de importanţă naţională, operă a lui Ion Mincu, părintele arhitecturii româneşti, şi Casa „Damian Drăgănescu” – monument istoric de importanţă locală.

Dezastru şi la exterior şi înăuntru

Un cablu amplasat în bătaie de joc retează în două anul 1872, înscris pe arhitrava frontonului de la intrare.

Treptele măcinate de la intrare, zidurile cu tencuiala căzută, pe care apele meteorice şiroiesc în voie în lipsa burlanelor, prevestesc dezastrul dinăuntru. Într-una dintre încăperi am găsit o groapă de jumătate de metru, lăsată după ce s-au executat nişte intervenţii!

Pereţii cu tencuiala deteriorată sau afectată de infiltraţii şi de igrasie poartă urmele caloriferelor care au explodat într-o iarnă. Construcţia a fost recompartimentată de chiriaşi în mod arbitrar. Zugrăvelile sunt stridente, luminatorul central a suferit modificări de poziţionare, iar mizeria este la ea acasă.

Situaţia este mai gravă decât se vede cu ochiul liber. Conform documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii plătită de Primăria municipiului Galaţi, „spaţiul este nefuncţional, iar utilizarea defectuoasă a spaţiilor închiriate a dus la o uzură avansată a imobilului.

Finisajele interioare şi exterioare sunt îmbătrânite şi afectate în proporţie de 90 la sută, zidăriile interioare şi exterioare şi şarpanta din lemn sunt deteriorate, tâmplăria din lemn este exfoliată, degradată, iar geamurile nu respectă forma şi materialele originale”.

Mai grav este că edificiul prezintă „degradări ale structurii de rezistenţă”, conform expertizei tehnice, fiind „încadrat în clasa II de risc seismic”.

Şansa lui de salvare şi de punere în valoare o reprezintă finanţarea europeană câştigată de Primăria municipiului Galaţi.

Bătălia pentru fonduri europene

„Sperăm că odată cu obţinerea acestei finanţări îi vom reda strălucirea de altădată, iar strada Domnească se va îmbogăţi cu încă o clădire frumoasă, pe care gălăţenii, şi nu doar ei, o vor putea admira”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi, la semnarea contractului de finanţare europeană.

„Prin această axă, Uniunea Europeană şi-a propus să salveze patrimoniul, dar să şi aducă un impact economic oraşelor. A fost o axă de finanţare foarte încărcată, pentru că au fost foarte multe proiecte depuse şi o concurenţă destul de mare.

Faptul că Primăria municipiului Galaţi a reuşit să obţină toate avizele şi să îndeplinească să toate rigorile legii şi exigenţele în ceea ce priveşte clădirile de patrimoniu este meritoriu. Ne aşteptăm ca după finalizarea proiectului să avem o clădire inclusă în circuitul turistic al oraşului, să crească oferta turistică a municipalităţii şi să salvăm ceea ce mai putem şi ne-a rămas din La Belle Epoque”, a spus Luminiţa Mihailov, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

Ce se va realiza în cadrul proiectului

Obiectivele specifice ale proiectului sunt „restaurarea, consolidarea şi conservarea imobilului în vederea organizării unor expoziţii temporare (spaţii multifuncţionale pentru expuneri şi manifestări interactive), inclusiv amenajarea peisagistică exterioară, dotarea imobilului şi promovarea şi punerea lui în valoare ca monument istoric”.

Potrivit primarului Ionuţ Pucheanu „perimetrul din vecinătatea imobilului va fi reamenajat – se va face un parc şi se vor amenaja spaţii verzi”. Totul în 24 de luni de la semnarea contractului de finanţare.

Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii, indicatorii tehnico-economici precum şi alocarea de la bugetul local a resurselor financiare necesare implementării optime a proiectului „Reabilitare zona istorică municipiul Galaţi –Reabilitare imobil strada Domnească nr. 58” au primit, încă de anul trecut, votul Consiliul Local Galaţi.

În februarie 2018, a fost atribuit, prin licitaţie, contractul pentru proiectare. Misiunea proiectantului Arhidesign GS SRL este de a urmări „restaurarea integrală a clădirii monument istoric, conservarea şi revitalizarea acesteia, eliminarea cauzelor ce au produs degradările şi defuncţionalizarea”.

Conform hotărârii aleşilor locali monumentul îşi va recăpăta elementele decorative distruse, va fi refăcut în manieră minimalistă corpului anexă, cu eliminarea părţii parazitare, va avea din nou pardoseli din lemn de stejar şi de marmură şi va fi amenajat cu mobilier adecvat stilului arhitectural şi decorativ.

Vor fi înlocuite instalaţiile de alimentare cu apă, canalizare şi cele electrice, vor fi montate centrală termică pe gaze şi echipamente pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc şi antiefracţie şi se va realiza sistematizarea verticală.

Diplomaţia bulgară, interesată de clădirea din Galaţi

Faptul că autorităţile locale şi-au întors privirea către clădirea din strada Domnească nr. 58 se datorează şi evenimentelor organizate în aprilie 2015 şi 2016, de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, în parteneriat cu Ambasada Republicii Bulgaria, şi asta deoarece ultimul proprietar al imobilului înainte de naţionalizare a fost Evstratie Ivan Geshov, fiul prim-ministrului Bulgariei în perioada primului Război Balcanic.

În aprilie 2016, ambasadorul Republicii Bulgaria în România, Excelența Sa Aleksandar Filipov, dr. Iavor Stoyanov, consilier al Ambasadei Republicii Bulgaria în România şi prof. univ. dr. Aneta Mihaylova, de la Institutul de Studii Balcanice din Bulgaria, au participat la lansarea volumului „Comunitatea Bulgară din Galaţi. Istoria familiei Geshov”, lucrare, care cuprinde şi capitolul „Casa Geshov – O istorie necunoscută a unui monument istoric din Galaţi”, semnat de Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Casa fără nume

„Clădirea aminteşte de parfumul vremurilor în care strada Domnească, lungă, largă, pavată cu piatră cubică, era o stradă a elitei, a celor care, de-a lungul timpului, au ridicat oraşul Galaţi la rangul de cel dintâi port al ţării, al doilea ca putere în economia României după Bucureşti”, scrie Marius Mitrof în lucrarea sa.

Deşi în Lista Monumentelor Istorice gălăţene imobilul poartă denumirea simplă de „Casă” consilierul Direcţiei pentru Cultură crede că, după o restaurare responsabilă, monumentul ar trebui să fie redenumit după proprietarul din perioada interbelică şi până la naţionalizare, Evstratie Ivan Geshov  – „Casa E.I. Geshov”.

Cine a fost ultimul proprietar

Potrivit lui Marius Mitrof, Evstratie Ivan Geshov, născut la Plovdiv, în ianuarie 1884, este fiul lui Ivan Evstratie Geshov, care provenea dintr-o cunoscută familie de negustori şi bancheri, ale cărei afaceri s-au extins la Viena, Constantinopole şi Manchester. Ivan Evstratie Geshov, care a studiat la Owens College şi la Victoria University, a devenit, după eliberarea Bulgariei, unul dintre liderii Partidului Liberal din Estul Rumeliei, iar cu un an înainte de naşterea fiului său s-a mutat cu familia la Sofia, ocupând postul de director al Băncii Naţionale Bulgare.

„A avut diferite funcţii politice, culminând cu cea de prim-ministru al Bulgariei în perioada 1911 – 1913. Administrarea cu mână de fier a averii moştenite, simţul onoare şi al datoriei au fost transmise şi fiului său Evstratie Ivan Geshov”, scrie Marius Mitrof.

În primăvara anului 1926, la doi ani după moartea tatălui său, Evstratie Ivan Geshov solicita Primăriei Galaţi autorizaţie pentru „reparaţii radicale” la imobilul din strada Domnească, deşi acesta se afla (încă) în proprietatea Creditului Urban Bucureşti.

Faptul că edificiul de pe strada Domnească a ajuns în proprietatea familiei Geshov se datorează legăturilor vechi de prietenie şi moştenirii lăsate de fraţii Evloghie şi Hristo Gheorghiev, bulgari originari din Cârlovo, bancheri şi proprietari de moşii şi imobile în oraşele româneşti în care îşi desfăşurau activitatea. Fraţii Gheorghiev au contribuit, alături de Ivan Evstratie Geshov, la eliberarea şi dezvoltarea culturală a Bulgariei.

Merită spus că Evloghie şi-a sprijinit şi patria mamă, dar şi România. De pildă, în 1891 a donat 200.000 de lei pentru ajutorarea studenţilor săraci, alăturându-se regelui Carol la înfiinţarea Fundaţiei Universitare „Carol I”, iar în 1896 a donat 800.000 de leva de aur şi teren pentru construirea faimoasei Universităţi din Sofia.

Mai mult, prin testamentul său Evloghie a lăsat Primăriei Capitalei două părţi din venitul celor două moşii din Teleorman, ca fond pentru săraci, scrie Marius Mitrof.

Fraţii bulgari de la Cimitirul Bellu

Revenind la clădirea de pe strada Domnească nr. 58, potrivit lui Marius Mitrof, primul proprietar a fost un anume Buzini, ai cărui moştenitori au contractat mai multe împrumuturi de la diferite persoane fizice şi de la Creditul Funciar Urban Bucureşti. Pentru imobilul din Domnească au încheiat un act de ipotecă şi două obligaţii ipotecare pe care nu le-au onorat.

Marius Mitrof a descoperit că actul de ipotecă era înscris în 1893 favoarea lui Evloghie Gheorghiev. Acesta a murit în 1897 şi a fost înhumat, alături de fratele său Hristo, în Cimitirul Bellu din Bucureşti, în cavoul edificat după proiectul arhitectului Ioan Mincu şi comanditat de Ivan Evstratie Geshov, care a rămas legatarul universal al averii lor.

La acel moment, Ivan Evstratie Geshov era ministru de finanţe al Bulgariei, iar partea de avere care îi revenea se cifra la mai multe milioane de lei, cu obligaţia de a achita obligaţiile testamentare.

Aşa se face că, după moartea lui Ivan Evstratie Geshov, fiul acestuia a depus diligenţele necesare pentru ca imobilul din strada Domnească, care era grevat, alături de un alt imobil, de un act de ipotecă, în favoarea lui Evloghie Gheorghiev, pentru suma de 53.500 de lei, să reintre în patrimoniul familiei.

Potrivit lui Marius Mitrof, într-o filă dintr-un registru general aparţinând Creditului Urban Bucureşti, la oraşul Galaţi, într-un lung şir de proprietari care au achiziţionat imobile, este menţionat numele fiului fostului premier bulgar, în dreptul căruia este aplicată o ştampilă cu litere majuscule „RAMBURSAT”.

În 1950, când imobilul a fost naţionalizat şi transmis Întreprinderii de Locuinţe şi Localuri, era deţinut de moştenitorii lui Evstratie Ivan Geshov, care locuiau pe Calea Moşilor în Bucureşti.

Mai mult sediu de instituţii decât casă

Edificiul, „elevat în stil eclectic, elemente sale plastico-decorative înscriindu-se în normele neoclasicismului francez” a fost destinat locuirii, dar a servit mai mult ca sediu pentru diverse instituţii. Astfel, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în 1906, când a fost inaugurat actualul Palat Administrativ, clădirea a servit drept sediu al Pârcălăbiei devenită Prefectura judeţului Covurlui, fiind închiriată instituţiei administrative.

Conform datelor oficiale, până în anul 1948, în imobil a funcţionat Comandamentul III Teritorial, ulterior, din anul 1949, se instalează birourile Şantierului naţional „Gheorghe Gheorghiu-Dej”.

Apoi au fost găzduite Casa Pionierilor, alte instituţii de stat şi organizaţii sindicale. După anul 1990 corpul principal al clădirii a fost închiriat Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere, iar anexa, unor asociaţii.  În prezent, eliberată de chiriaşi, clădirea îşi aşteaptă reabilitarea.

FOTO: Anca Melinte

Urmăriți PressHUB și pe Google News!