Ziduri mai groase decât la Hanul lui Manuc şi pavajul de piatră de râu pe care intrau căruţele şi trăsurile în curtea fostului han, numeroase obiecte de ceramică şi metal specifice acelei perioade istorice, dar şi câteva pipe turceşti la modă în acele vremuri, toate acestea au fost scoase la lumină graţie cercetărilor arheologice preventive, finanţate de Primăria municipiului Galaţi, la monumentul „Poartă de han turcesc”, situat pe strada Egalităţii nr. 16.

Toate descoperirile justifică restaurarea şi punerea în valoare a Porţii, în cadrul unui parc arheologic care merită să fie amenajat. Administraţia locală promite să realizeze toate aceste lucrări cu bani europeni.

Între blocurile din centrul Galaţiului, rămasă din vremuri demult apuse, se află o poartă monumentală degradată şi năpădită de buruieni. Construcţia (despre care aţi putut citi în urmă cu un an, tot în cadrul proiectului „Oraşul uitat. Dă viaţă monumentelor” ), înscrisă în Lista Monumentelor Istorice gălăţene cu numele „Poartă de han turcesc”, datată la începutul secolului al XIX-lea, se încăpăţânează să reziste ca unică mărturie a faptului că acolo a existat un han.

Singura tentativă de restaurare a Porţii, începută în anul 1995, sub comanda Primăriei municipiului Galaţi, a dat greş. Lucrările, încredinţate unei societăţi fără experiență în restaurarea monumentelor istorice – SC Construcţii şi Reparaţii SA – au evoluat foarte greu, fiind în cele din urmă abandonate.

„Restaurarea a constat doar în aplicarea unei tencuieli peste zidăria din cărămidă a monumentului, care între timp s-a degradat, expunând zidăria factorilor climatici şi grăbind, astfel, distrugerea monumentului. Firidele exterioare au rămas neterminate, iar ornamentaţia nu a mai fost efectuată”, ne-au declarat reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură.

Mai grav, s-au distrus elemente decorative solare şi capitelurile în stil ionic ale celor patru coloane adosate construcţiei, decoraţiuni ce mai pot fi admirate în pozele de arhivă ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi. Iar parcul care ar fi trebuit să pună în valoare monumentul nu a fost realizat niciodată.

Ca şi când toate acestea n-ar fi fost de ajuns, în 2016, un reprezentant al Primăriei Galați a propus să mute monumentul istoric din acel loc sau să fie desfiinţat şi reconstruit, situaţie neacceptată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.

Şansa de salvare a monumentului o reprezintă investigaţiile geo-fizice şi cercetările arheologice preventive pe care Primăria municipiului Galaţi le-a finanţat pentru ca, pe baza descoperirilor, să poată fi făcute propuneri de punere în valoare a monumentului. Cercetările arheologice preventive care au costat 124.800 de lei fără TVA, şi au fost realizate de Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” din Galaţi, s-au încheiat cu succes.

Obiectivele au fost atinse

„La Poarta de han de sfârşit de secol XVIII – început de secol XIX am avut două obiective: pe de o parte am încercat să identificăm pavajul original din curtea interioară şi am avut şansa să-l găsim chiar în faţa Porţii, pe o mică porţiune, pe de altă parte, am încercat să identificăm traseul zidului hanului. Cele două obiective au fost atinse. Am găsit şi pavajul şi o parte din zidul hanului”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Pavaj doar pentru atelaje

 „În secolul XVIII – începutul secolului XIX, se folosea ca sistem de pavaj piatra de râu pusă pe cant, legată cu pământ, şi bine bătută. Pavajul avea o planeitate, numai că din cauza tasărilor, a terenului care n-a fost bine consolidat, s-a deformat acum.

Pavajul este pandant cu deschiderea porţii şi practic mergea în toată curtea interioară”, ne-a explicat expertul care ne-a arătat că pavajul din faţa intrării mari este delimitat, semn că doar trăsurile şi căruţele îl foloseau, în vreme ce accesul pe poarta mică se făcea, probabil, pe un stat de pământ bătătorit.

Când au săpat la baza, încercând să descopere structura fundaţiei, arheologii au descoperit, atât la interior cât şi la exterior, pe o lăţime de circa un metru, o placă de beton tunată atunci când s-a făcut consolidarea monumentului. „Dacă nu era placa aceasta e beton, poate că Poarta nu mai era în picioare acum”, spune arheologul Jugănaru.

Ziduri groase

Săpăturile arheologice au fost îngreunate din cauza unui imens canivou, de opt metri lăţime, foarte adânc, care conţine conducte de încălzire ale blocurilor din stânga şi din dreapta Porţii.

Gropi medievale şi pipe turceşti

În cadrul săpăturilor, arheologii au dat şi peste o groapă cu materiale de construcţie din zidul hanului şi din pavaj, groapă în care au găsit o monedă de la 1905. Au mai găsit un mormânt răvăşit, care a aparţinut unui tânăr, şi e posibil să fi făcut parte din necropola Bisericii „Sf. Nicolae”, aflată peste drum, dar şi nişte gropi de Ev Mediu, cu ceramică medievală, complexe mai vechi decât Poarta.

„Am găsit foarte multe obiecte de sfârşit de secol XVIII, început de secol XIX, ceramică foarte multă şi obiecte de metal care vor putea fi asociate cu o mică expunere aici. Am găsit pipe turceşti din lut, foarte răspândite în epocă. Apropo de sintagma de han turcesc, rămâne de văzut dacă-i turcesc, probabil că un negustor turc sau albanez a fost proprietarul”, spune arheologul Gabriel Jugănaru.

Ce soluţii propun arheologii

Arheologii sunt convinşi că între blocurile de pe strada Egalităţii nr. 16 poate fi amenajat un mic parc arheologic, a cărui piesă de rezistenţă să fie Poarta Turcească.

„Aşa cum arată ea acum poate suporta numeroase intervenţii, i se poate reda frumuseţea şi valoarea de altădată, pentru că sub stratul de ciment sunt decoraţiile originale păstrate, adică sunt elementele de la care să se pornească pentru restaurare.

Pavajul porţii poate fi restaurat, pe o arie determinată de arhitecţii specializaţi în monumente istorice, iar după ce se face o consolidare, va putea fi vizualizat traseul zidului hanului, iar imagini cu obiectele descoperite vor putea fi expuse pe panouri în aer liber”, ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Primăria municipiului Galaţi şi-ar dori să obţină finanţare europeană pentru restaurarea Porţii şi pentru amenajarea unui parc arheologic, dar acesta este un proiect de durată.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!