Ruină, pericol public, focar de infecţie, groapă de gunoi, oricum i s-ar putea spune clădirii cu bulină roşie de pe strada Domnească nr. 24, numai monument de arhitectură, nu. Şi totuşi, clădirea este inclusă încă din 1992 pe Lista Monumentelor Istorice cu denumirea „Casa Simion Gheorghiu”, cod LMI GL-II-B-m-03011.
Construită în perioada 1923-1925, Casa Simion Gheorghiu „este singura clădire reprezentativă pentru felul în care arăta centrul oraşului, mai exact zona de «corso», până la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial.
Importanța monumentului este întărită, însă, şi de memoria acestuia, prin faptul că a fost comanditată şi a aparţinut gălăţeanului Simion Gheorghiu, înalt funcţionar la Uzina de Gaz din Galaţi, şi apoi director al Băncii Galaţilor”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
În plus, clădirea este parte a „Ansamblului Urban strada Domnească”, datat secolul XIX, inclus şi el pe Lista Monumentelor Istorice, cod GL-II-a-B-103010.
Bijuterie a vremurilor de odinioară, clădirea cu subsol parţial, avea spaţii comerciale la parter, iar la cele două etaje erau locuinţe. Acum imobilul este marcat cu bulină roşie de risc seismic şi miroase de-ţi mută nasul din loc.
Mizeria aruncată de gălăţenii care au tratat Palatul Gheorghiu ca pe o ghenă de gunoi a fost amplificată de oamenii fără adăpost care şi-au făcut sălaş aici, dovadă fiind păturile rămase în încăperile de la parter şi urmele de foc.
Doi primari au vrut s-o demoleze!
Primăria Galaţi ne-a comunicat că imobilul din Domnească nr. 24 se află în patrimoniul său privat, şi că face obiectul unui dosar de revendicare.
Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi spune că, potrivit Legii 422 privind protejarea monumentelor istorice, primarul era obligat „să asigure paza şi protecţia monumentelor istorice aflate în litigiu”. În realitate, foştii primari ai Galaţiului Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a demola clădirea.
Potrivit Direcţiei pentru Cultură Galaţi, în 1994 Consiliul Local şi Primăria municipiului Galaţi au început demersurile pentru declasarea monumentului istoric cu scopul de a-l desfiinţa şi lărgi strada Domnească.
Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice din Bucureşti (CNMASI) a refuzat categoric argumentând că „Prin calităţile plastice ale faţadei şi prin amplasamentul său, care marchează începutul rezervaţiei istorice de arhitectură a străzii Domneşti, imobilul îşi justifică păstrarea statutului de monument istoric”.
Mai mult, Comisia a arătat că degradările imobilului sunt „consecinţa proastei administraţii şi a diverselor demolări de ziduri interioare, prin lucrări anterioare «aşa-zise» de consolidare a clădirii” şi a precizat că imobilul poate fi consolidat.
Primăria nu s-a lăsat şi, în 1995, a revenit cu solicitarea de radiere din Lista Monumentelor Istorice şi desfiinţarea imobilului.
Ministerul Culturii, prin Direcţia Monumentelor Istorice, i-a răspuns Primăriei, că documentaţia a fost analizată şi respinsă şi că este necesar să se elaboreze proiectul de consolidare în vederea menţinerii şi punerii în valoare a acestui monument istoric.
„Până în anul 2003, această corespondenţă între administraţia publică locală şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a continuat, dorinţa Primăriei fiind mereu aceeaşi: de declasare a monumentului istoric şi de desfiinţare a clădirii, iar răspunsul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice menţinându-se: nu se acceptă demolarea clădirii monument istoric, se vor lua măsuri de consolidare-restaurare”, ne-a informat Direcţia pentru Cultură Galaţi.
Soluţia Ministerului Culturii
Pe 24 iulie 2003, Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Direcţia Monumente Istorice şi Muzee, le transmitea Primăriei Galaţi şi Direcţiei pentru Cultură, că monumentul istoric de pe Domnească nr. 24 poate fi consolidat „in situ” cu păstrarea celor două faţade care au decoraţii: „Experţii MCC-CNMI au subliniat faptul că propunerea de păstrare a celor două faţade, principală şi laterală, integrate într-o structură interioară complet nouă, este posibilă din punct de vedere tehnic, dar va trebui aprofundat studiul geotehnic, reactualizată expertiza tehnică şi elaborate proiectul tehnic şi detaliile de execuţie.
Până la finalizarea şi avizarea documentaţiilor de proiectare şi autorizare a lucrărilor de construcţii, administratorul clădirii este obligat să ia măsuri imediate: blocarea accesului în clădire, executarea unor sprijiniri – în zonele în care pot prezenta instabilitate, executarea unor lucrări minimale cu caracter definitiv”.
Primăria n-a făcut nimic. Mai grav, în martie 2012 s-a prăbuşit o bucată din tavanul clădirii, după ce au fost furate grinzile care-l susţineau. Apoi au fost sustrase balcoanele de fier forjat ale imobilului monument istoric. Paradoxal, furturile se petreceau chiar sub nasul Primăriei, care îşi avea sediul la câteva zeci de metri de Domnească 24.
La fel şi Secţia I Poliţie! Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi i-a reamintit Primăriei că, potrivit legii, trebuie să asigure paza integrităţii şi protecţia monumentului istoric, dar şi conservarea, consolidarea şi reabilitarea acestuia. Răspunsul Primăriei a fost că imobilul figurează doar în inventarul contabil al bunurilor administrate de municipiul Galaţi, pe rolul instanţelor de judecată aflându-se mai multe cauze litigioase având ca obiect revendicarea acestui imobil.
Procese peste procese
Soarta Casei Simion Gheorghiu s-a disputat în sălile de judecată. Primul proces a fost deschis, în 2003, chiar de Primăria Galaţi, care a cerut anularea contractului prin care, pe 17 octombrie 1997, îi vânduse unui chiriaş, gălăţeanul Bogdan Iacob, două camere şi o bucătărie situate în imobil.
Gălăţeanul a obţinut câştig de cauză la Tribunalul Galaţi, la Curtea de Apel şi, în cele din urmă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La momentul în care cerut despăgubiri sau un alt imobil, s-a lovit de o nouă problemă: imobilul din Domnească 24 fusese revendicat.
Una dintre cereri a fost formulată de Valentina Petrică Gherghievici, care susţinea că ar fi fost adoptată – mama ei fiind soră cu proprietarii imobilului – şi solicitase instanţei refacerea unui act de adopţie, dat de Tribunalul Covurlui în 1948.
Judecătorii au decis că femeia nu are cum să se judece pentru dreptul de proprietate al imobilului pentru că, în 2012, Curtea de Apel Galaţi a anulat decizia prin care se refăcea adopţia.
Un alt dosar a fost depus de Mihai Popleşanu, care prezentat acte doveditoare că este urmaşul unei surori a proprietarilor Palatului Gheorghiu. Tribunalul Galaţi i-a respins acţiunea ca inadmisibilă, la fel şi Curtea de Apel Galaţi, dar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma deciziei irevocabile a Curţii Supreme din 6 iunie 2017, Mihai Popleşanu a pierdut procesul de revendicare. Decizia Înaltei Curţi este executorie.
Ce va face Primăria Galaţi
Din 1990 încoace, singura măsură concretă de protecţie a monumentului istoric de arhitectură „Casa Simion Gheorghiu” luată de Primăria municipiului Galaţi a fost construirea pasajului menit să-i protejeze pe gălăţeni de prăbuşirea unor elemente de construcţie. Paradoxal, pasajul este prins cu cleme de gratiile Palatului Gheorghiu…
Recunoscută de instanţa supremă ca proprietar, Primăria va trebui, acum, să-şi facă datoria faţă de Palatul Simion Gheorghiu, iar primarul oraşului, Ionuţ Pucheanu, promite să-i redea strălucirea de odinioară:
„Mă bucur că, într-un târziu, acest proces s-a terminat cu sorţi de izbândă pentru Primăria municipiului Galaţi. Din acest moment nu vom mai avea nicio scuză pentru situaţia în care se află clădirea, dar asta nu înseamnă că de mâine clădirea va arăta aşa cum era înainte.
Trebuie să parcurgem paşii legali necesari, care implică o durată mai mică sau mai mare de timp, dar va fi unul dintre obiectivele mele până la sfârşitul mandatului. E posibil – nu am certitudinea – să transferăm clădirea către Consiliul Judeţean care, în acest moment, caută o clădire suficient de reprezentativă pentru Muzeul de Arte Vizuale, şi poate accesa fonduri europene pentru a o restaura”, ne-a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.
Foto: Anca Melinte şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi – Colecţia Costel Gheorghiu şi Colecţia Nicolae Sburlan
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
