Biroul Parlamentului European în România a organizat joi un briefing de presă online cu tema Garanția pentru Copii și noi oportunități de finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență susținut de deputatul european Dragoș Pîslaru, raportor din partea Renew Europe pentru rezoluția Parlamentului European privind Garanția pentru Copii și membru în echipa PE de monitorizare a implementării Mecanismului de Redresare și Reziliere.
Peste 25% dintre copiii din Europa sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar pandemia de Covid-19 agravează această situație și provoacă un impact disproporționat și devastator asupra copiilor și a viitorului lor. În martie 2021, Comisia Europeană a lansat Garanția pentru Copii, sub forma unei Recomandări pentru Consiliul UE, însă ideea nu este nouă. Încă din 2015, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene și Statelor Membre ale UE să protejeze acești copii cu o Garanție pentru Copii, ca parte a unui plan european integrat de combatere a sărăciei copiilor.
Dragoș Pîslaru: “Avem o responsabilitate de a ne uita la aceste vulnerabilități”
Despre noile oportunități de finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, despre câți bani alocă Uniunea Europeană pentru a le oferi șanse celor mici, despre ce este și cu ce se va ocupa viitoarea Autoritate Europeană pentru Copii, a vorbit joi, la eveniment, deputatul european Dragoș Pîslaru.
“Ce însemnă Garanția pentru copii? E simplu. Se definesc cinci categorii vulnerabile de copii, evident, fără a exclude alte categorii: copiii cu dizabilități, copiii care sunt în sistemul de îngrijire, copiii care provin din familii de migranți, copiii care trăiesc în sărăcie, din familii care sunt în situație de excluziune sau sărăcie. Evident că ne putem gândi la mult mai multe categorii dacă le individualizăm.
În România, aceste categorii acoperă mare parte din situațiile pe care le avem și mi se pare că avem o responsabilitate de a ne uita la aceste vulnerabilități.
Pentru aceste categorii, discutăm de acces la educație și îngrijire timpurie, să nu mai fie segregări în sistemul nostru educațional între copiii care au o șansă și copiii care au o vulnerabilitate.
Discutăm aici de educație și activitate școlară, acces la echipamente adecvate pentru învățământul la distanță – de exemplu, minimum o masă sănătoasă pe zi la școală, iar aici s-a mai implementat pe ici, pe colo… Evident, discutăm de îngrijirea medicală și de lucrurile care țin de prevenție, avem obezitate chiar în rândul copiilor, avem probleme referitoare la aspecte care țin de igienă, de stomatologie, de nutriție. Sunt probleme pe care le cunoaștem și acum le punem în prim-plan prin această Garanție pentru Copii. Discutăm de acces la nutriție sănătoasă. E foarte important să înțelegem că un copil nu are cum să se concentreze la școală cu stomacul gol”, a explicat Dragoș Pîslaru,
Eurodeputatul a explicat de ce e nevoie să se investească în servicii de prevenție pentru copii, cum ar fi educația, evitarea abandonului școlar, sănătatea, locuirea, nutriția corespunzătoare:
Într-un răspuns la întrebarea PressHUB – dacă planul integrat va avea și pachete concrete care să-i includă cumva și pe părinții copiilor expuși riscului sărăciei – Dragoș Pîslaru a explicat:
“Realitatea este că nu ai cum să ajuți copiii fără să ajuți familiile lor. Este ceea ce discutăm noi, aici, la Bruxelles, de luni de zile. N-ai cum să izolezi copiii și să-i ajuți numai pe ei. Este un lucru absolut firesc. Cumva, întreaga idee de abordare integrată este să vezi care sunt vulnerabilitățile, care sunt multiple.
Problema unui copil care e în abandon școlar nu e doar că e în abandon școlar. Poate e pentru că mediul de acasă e ostil, poate e pentru că există violență domestică, poate că cineva în familie este bolnav. Poate există o problemă de loc de muncă. Toate acestea creează vulnerabilități multiple.
Evident că abordarea integrată referitor la evitarea abandonului școlar trebuie să fie legată de modul în care viața, în cadrul familiei, se desfășoară corespunzător sau, dacă nu, măcar să-i creezi copilului un debușeu în comunitate, la școală, prin care copilul să fie cât mai puțin expus acestor tensuni pe care nu totdeauna le putem rezolva peste noapte.
Dar faptul că la noi, cumva, politicile sunt izolate, duce, din nefericire, la lipsă de eficiență. Există bune practici extraordinare în România în anumite zone, în altele, din păcate… Suntem, de fapt într-o chestiune de supraviețuire.
Îmi cer scuze că vin cu o notă negativă. Noi pretindem că ajutăm. Ținem niște oameni într-un fel de captivitate, într-un fel de sindromul Stockholm, dependenți de zona publică, fără a le da vreo șansă să depășească situația de vulnerabilitate. Și acești oameni, evident, dacă discutăm de copii, sunt viitorii tineri, viitorii adulți care n-au cum să nu rămână cumva marcați de aceste lucruri”.
“Vom avea obligația ca în șase luni de la adoptare să avem un plan cu privire la Garanția pentru Copii în România”
De precizat că la instrumentele financiare din care se pot susține investiții pentru acțiuni care sprijină acest program, precum Fondul Social European+, se adaugă și Mecanismul de Redresare și Reziliență. Parlamentul European lucrează la o rezoluție privind Garanția pentru Copii, care va veni cu propuneri pentru implementarea ambițioasă a acestei Recomandări.
“România va trebui să-și desemneze un coordonator național pentru a urmări Garanția pentru Copii. Coordonatorul național ar trebui să coordoneze, adică să ia cele șapte ministere la un loc și să vadă cum poate să facă această garanție integrată. Acest coordonator național ar trebui să schimbe lucrurile birocratice. Vom avea obligația ca în șase luni de la adoptare să avem o strategie, un plan cu privire la Garanția pentru Copii în România, care, repet, nu poate fi un plan sectorial”, a explicat europarlamentarul.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Reper Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
[…] Sursă: PressHub […]