Administrația de la Washington analizează posibilitatea de a ridica sancțiunile impuse asupra conductei de gaze naturale Nord Stream 2, proiectul ruso-german blocat de războiul din Ucraina și un act de sabotaj, relatează în exclusivitate Politico. Se pare că se discută și posibila ridicare a sancțiunilor impuse și altor active rusești din Europa, ca parte a negocierilor pentru un acord de încetare a focului în Ucraina. Această schimbare bruscă de politică ar reprezenta un succes diplomatic major pentru Kremlin, apreciază Politico.
Inițial, sancțiunile americane împotriva sistemului de conducte Nord Stream 2 au fost impuse în primul mandat Trump, ridicate de succesorul său Joe Biden și reimpuse tot de președintele Biden, după ce Rusia a lansat în 2022 invazia la scară largă a Ucrainei.
Se pare că ridicarea sancțiunilor energetice ar fi promovate de secretarul de stat american Marco Rubio și de Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump, așteptat din nou la Moscova săptămâna aceasta. Într-o declarație comună emisă de Casa Albă, Rubio și Witkoff au negat însă că ar fi avut loc discuții privind relaxarea sancțiunilor.
Oricum, efectul practic al repornirii conductei Nord Stream 2 depinde și de disponibilitatea țărilor europene de a cumpăra gaz rusesc.
Citește și: Consilierii pensionari ai ministrului Justiției
Între timp, la Bruxelles
Comisia Europeană se pregătește să propună legiferarea unor măsuri prin care companiile din UE să nu mai poată semna noi contracte de petrol și gaze cu Rusia. Inițiativa se înscrie în strategia UE de a elimina dependența energetică a blocului de importurile din Rusia până în 2027.
Planul, relatează Politico, ar urma să fie prezentat la summitul UE din 6 mai. Documentul va include mai multe opțiuni pentru propuneri obligatorii din punct de vedere legal sau măsuri comerciale, a declarat un oficial european de rang înalt, sub acoperirea anonimatului.
Printre aceste opțiuni se numără măsuri care să interzică firmelor să încheie noi contracte pentru combustibili fosili pe piața spot cu furnizori din Rusia, precum și legislație care să le ofere companiilor posibilitatea de a invoca forța majoră pentru a rupe contractele existente fără a suporta penalități financiare.
UE a adoptat anterior o lege care permite țărilor membre să interzică temporar achizițiile de gaze naturale lichefiate de pe piața spot, dar puține guverne au utilizat această măsură.
Comisia Europeană ar vrea să impună și sancțiuni energetice mai dure împotriva Rusiei, dar se lovește, tradițional, de reticența Slovaciei și Ungariei. Adoptarea de noi sancțiuni trebuie aprobată de toate cele 27 de state membre.
Din 2022, Uniunea Europeană și-a redus dependența de gazele naturale rusești livrate prin conducte cu aproximativ două treimi și a încetat importurile de petrol și cărbune transportate pe mare din Rusia. Totuși, UE continuă să importe volume record de gaze naturale lichefiate din Rusia, precum și uraniu.
Importurile de combustibil nuclear vor fi si ele discutate la summitul din mai, relatează Politico.
De la începutul anului, UE a importat combustibili fosili din Rusia în valoare de 5,3 miliarde de euro, potrivit lui Isaac Levi, analist principal pe Rusia la Centrul pentru Cercetare în domeniul Energiei (Centre for Research on Energy and Clean Air/ CREA).
Citește și: De ce a redus MAE secretarii de stat de la 3 la 4: trebuie evitată „comprimarea extremă”
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Agerpres Foto/Xinhua)
