Nicolae Ciucă și-a dat doctoratul imediat ce s-a întors de pe front în 2003. Actualul general Ciucă și-a petrecut cei patru ani, care se acordau atunci, uneori cu prelungiri, pentru finalizarea lucrării de doctorat în fruntea batalionului românesc din Afganistan și mai înainte în Bosnia-Herțegovina, comandant al Scorpionilor Roșii.
Titlul lucrării, Dimensiunea angajării Armatei României în operațiuni multinaționale, sugerează o arie largă de cercetări istorice, comparative, sociologice. Multe din aceste date puteau fi găsite atunci doar în biblioteci, unde însă curajosul comandant militar nu avea timp să stea. Chiar dacă ar fi citit la timp toată literatura clasică despre război, ar fi fișat-o și organizat-o, tot ar fi avut nevoie de o perioadă mai lungă pentru a găsi o ipoteză originală, pentru a o demonstra și pentru a pune totul pe hârtie în mod coerent.
Teza generalului Ciucă are doar 138 de pagini, din care, după cum a descoperit Emilia Șercan de la Press One, 42 sunt plagiate.
Mai mult de un sfert din această pipernicită lucrare e copiată și probabil că nici restul nu e cine știe ce. Omul se ocupa de lucruri serioase și socotea că teza de doctorat e ceva lipsit de importanță prin comparație cu misiunile pe care le-a pregătit și operațiunile la care a participat. Nicolae Ciucă e un militar care a văzut moartea în fața lui și poate că a și avut lungi conversații cu sine însuși despre ce e important în viață și ce nu și a clasat teza de doctorat la rubrica neimportante.
De ce avea nevoie de un doctorat? E o întrebare la care nu au răspuns o serie de politicieni și demnitari care au ținut neapărat să-și pună această floare la butonieră. Pe fondul scandalului de plagiat al fostului premier Victor Ponta, președintele de atunci Traian Băsescu a povestit că, înainte să ajungă la Cotroceni, și lui i-au propus unii, fără să spună cine erau aceștia, să-și dea doctoratul, asigurându-i și lucrarea „la cheie”. Fostul șef de stat a vorbit în acel context despre un soi de rețea care oferea doctorate pe bandă rulantă unor persoane care urmau să devină importante. Nu există dovezi în acest sens.
Totuși, fostului șef al parchetul anti-mafia (DIICOT), Codruț Olaru, i-a fost retras de curând titlul de doctor, după lungi tergiversări, iar procurorul general adjunct Bogdan Licu a renunțat la titlul de doctor după ce i-a fost demonstrat plagiatul, tot de jurnalista Emilia Șercan. Există o listă lungă de plagiatori aflați încă în funcții în fruntea unor instituții importante și multe semne de întrebare asupra unor miniștri din actualul cabinet. Teza că în România nimeni nu poate ajunge într-o funcție importantă dacă nu are un schelet în dulap începe să se confirme. Până și actualul președinte s-a instalat în fotoliul de la Cotroceni cu mai multe dosare penale.
Universitatea Națională de Apărare Carol I a anunțat că a început demersurile legale de verificarea tezei de doctorat a premierului, dar astfel de analize durează adesea foarte mult iar cei care vor examina textul generalului Ciucă s-ar putea să aibă grade mai mici decât el și, deci, să ezite să facă o verificare serioasă.
Opinia integrală o puteți citi pe DEUTSCHE WELLE.
