Praga a găzduit recent cel mai important eveniment pe securitate al think-tank-urilor din Europa Centrală, forumul GLOBSEC, mutat aici pentru prima dată după ce timp 18 ani a fost organizat la Bratislava. În timp, această conferința a devenit o platformă centrală de dezbatere pentru formularea politicilor de securitate la nivel european.
Tema din acest an, „Îmblânzirea furtunii”, a reflectat provocările majore cu care se confruntă Europa, inclusiv agresiunea Rusiei în Ucraina, influența malignă a Chinei și impactul Inteligenței Artificiale asupra securității cibernetice. Evenimentul, mutat de la Bratislava la Praga, a avut loc pe fondul retragerii sprijinului politic și economic pentru organizarea lui de către noul premier slovac, Robert Fico, care a adoptat o atitudine ostilă față de GLOBSEC.
Pentru a înțelege subiectele abordate la summit și implicațiile acestora, Presshub a realizat un interviu cu George Scutaru, președinte al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională.
Sursa foto: ADRIAN GEORGE SCUTARU/ CAMERA DEPUTAȚILOR
PressHub: Cât de mult a crescut rolul României pentru securitatea europeană în contextul războiului de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina?
George Scutaru: Importanța strategică a României la nivelul UE și NATO a sporit odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. România a asigurat pentru Ucraina în 2023 tranzitul pentru 70% din exportul de cereale, iar în prezent, tranzitează prin România cantități importante de cereale. Practic, fără ajutorul României, economia Ucrainei ar fi sucombat anul trecut. România a pornit de la un tranzit de 300.000 tone de cereale în martie 2022 și a ajuns la un vârf de 3 milioane tone în 2023. România, deși este mai discretă, are și a avut o contribuție importantă în ceea ce privește suportul militar. Ultima decizie luată de autoritățile române în privința cedării unui sistem Patriot către Ucraina este elocventă, una dintre cele mai mari probleme ale Ucrainei fiind apărarea antiaeriană și antirachetă. Un alt element important este centrul pentru antrenarea piloților de F16 din Ucraina în România.
De asemenea, România și-a asumat un rol important și în ceea ce privește suportul Republicii Moldova, mai ales în plan energetic, cel mai greu moment fiind iarna anului 2022. Atunci, România a sprijinit masiv Republica Moldova cu gaz, petrol, lemn, bani pentru a compensa prețurile mari la energie. A fost un ajutor coordonat alături de UE și SUA. Dacă în Ucraina vorbim de un război la scară largă, cinetic, clasic, în Republica Moldova se desfășoară un război hibrid la scară largă, iar România este interesată să mențină stabilitatea Republicii Moldova și cursul ei pro-european.
Care sunt implicațiile afirmației Ursulei von der Leyen conform căreia protejarea Europei este „în primul rând datoria Europei”? Cum poate Europa să își consolideze capacitățile proprii de apărare, menținând în același timp o alianță puternică în cadrul NATO?
George Scutaru: Europa înțelege că trebuie să investească mai mult în propria apărare. Această decizie este determinată, pe de o parte, de agresiunea Rusiei și, pe de altă parte, de declarațiile tot mai ferme ale americanilor privind necesitatea ca Europa să își asume apărarea convențională. Mai ales zona republicană, conservatoare, precizează, uneori într-un limbaj mai dur, că prioritățile sale se află în zona indo-pacifică, că SUA va asigura mai mult umbrela strategică, nucleară și că restul ar trebui să cadă în sarcina aliaților europeni. Există și adevăr în cele ce spun ei: de ce să plătească contribuabilul din Texas, de exemplu, mai mult pentru bugetul de apărare al SUA și apărarea Europei, dacă europenii nu înțeleg să investească în propria apărare? Există un deficit de producție de armament și muniție în Europa care se vede mai ales în ritmul lent al ajutorului cu muniție al UE pentru Ucraina.
UE a promis, în 2023, 1 milion de obuze de 155 mm pentru Ucraina până în martie 2024, însă cantitatea nu a fost livrată nici până acum. Coreea de Nord a livrat Rusiei peste 1 milion de obuze până acum.
UE are capacitatea să producă mai multă muniție și armament de înaltă tehnologie, dar pentru asta trebuie, în primul rând, voință politică și, în al doilea rând, investiții majore. Lucrurile încep să se miște și faptul că o companie de amploarea Rheinmetall, din Germania, decide să construiască, cu suportul UE, una dintre cele mai mari fabrici de pulberi, aici, în România, cred că spune destul de mult. În plan intern, România trebuie să își modifice legislația, deoarece avem o legislație cronofagă, prea lentă în ceea ce privește achizițiile militare. A avea bani nu mai este un avantaj azi, când firmele de armament au foarte multe comenzi și, totodată, trebuie să producem anumite categorii de muniție și armament în România pentru a asigura mult mai rapid un flux de aprovizionare în cazul unei crize (explozibil, obuze, alte tipuri de muniție, drone de mai multe categorii, arme de asalt). Nu știm cum vor evolua lucrurile în Ucraina, dacă războiul va continua mai mult timp sau cât de fragilă va fi pacea care se prefigurează, așa că trebuie să fim pregătiți pentru orice evoluție.
Cât de semnificativă este creșterea cheltuielilor de apărare europene de la 200 miliarde EUR la 300 miliarde EUR? În ce domenii specifice sunt alocate aceste fonduri?
George Scutaru: Este o creștere semnificativă, dar care nu poate compensa deficitul de capabilități. Statele europene și-au golit, în bună măsură, stocurile de muniție pentru a ajuta Ucraina în perioada 2022-2023. Este nevoie de creșterea capacității de producție pentru a susține în continuare Ucraina, dar și pentru a umple la loc stocurile și a asigura un flux constant de muniție pentru forțe armate care se antrenează din ce în ce mai mult. Deci, producția de muniție este prioritară, apoi sunt domenii precum războiul electronic, spațiul, apărarea cibernetică, care necesită investiții și cooperare la nivelul UE. În ultimul rând, sunt încercări ale UE de a dezvolta capabilități comune, precum fregata europeană, sistemele blindate autonome, apărarea anti-rachetă. Una dintre problemele UE este că producția de armament este foarte fragmentată. De exemplu, se produc 16 tipuri de tancuri în UE, în timp ce SUA produc doar 1 singur tip. Acest fapt determină o competiție pe piețele externe, probleme logistice când operezi mai multe tipuri, precum și dificultăți legate de interoperabilitate.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că în septembrie va deveni operațional un centru de comandă în Germania care va coordona ajutorul militar pentru Ucraina, inclusiv instrucția pentru forțele ei armate. În contextul alegerilor din Germania, unde forțele extremiste se opun ca Germania să ajute Ucraina, credeți că funcționarea acestui centru va fi afectată?
George Scutaru: Centrul de comandă NATO din Germania va prelua funcțiile grupului Ramstein care coordonează ajutorul militar către Ucraina iar care, în prezent, are ca lider SUA.
În condițiile în care Donald Trump a făcut declarații controversate privind continuarea suportului pentru Ucraina, aliații au preferat să pună în funcțiune un mecanism de rezervă care să prevină sincope în coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina. Nu cred că această creștere în sondaje a AfD, partidul de extremă dreaptă din Germania, precum și unele din succesele electorale notabile în alegerile locale, ar putea prefigura o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Sondajele arată acum că CDU/CSE au circa 40% din opțiunile populației și sunt convins că se poate forma un guvern care să pună în carantina AfD, chiar dacă va fi a doua forță politică a Germaniei.
Mai îngrijorătoare sunt informațiile privind diminuarea ajutorului militar pentru Ucraina în 2025, de la 8 miliarde de euro la 4 miliarde de euro. Acest fapt poate oferi SUA sau altor state din UE un pretext pentru a acționa similar. Germania are o poziție importantă în susținerea cu armament și muniție, fiind al doilea mare contributor după SUA. Trebuie să înțelegem că oricât de curajoși ar fi ucrainenii, o scădere a cantității și a ritmului ajutorului militar va determina noi succese pe front ale Rusiei. S-a văzut acest fapt în perioada 2023-2024, când Congresul SUA a blocat timp de 6 luni ajutorul pentru Ucraina. Întârzierea a oprit orice acțiune ofensivă a Ucrainei și a condus la trecerea în apărare, la raționalizarea severă a muniției și la înaintări ale inamicului pe mai multe direcții.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Sursa foto: GLOBSEC/ FACEBOOK
