Germania se pregătește de alegeri legislative anticipate după prăbușirea coaliției de guvernare, iar campania electorală se va axa pe probleme de politică internă, amplificate de fragilitatea economică din ultimii doi ani. Rezultatul scrutinului va indica dacă Germania este gata să își asume un rol de lider mai solid în Europa, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Stefan Meister, șef al Centrului pentru Ordine și Guvernanță în Europa de Est, Rusia și Asia Centrală din cadrul Consiliului German pentru Relații Externe (DGAP) a realizat pentru Internationale Politik Quaterly o analiză privind potențialul Germaniei de a deveni un lider al securității europene.
Germania se află în mijlocul unei crize politice majore, declanșată de destrămarea coaliției „semafor” dintre SPD, FDP și Verzi. Preocupată de propriile tensiuni interne, Berlinul are acum resurse limitate pentru a se implica în conflictul din Ucraina, iar perspectiva de a-și asuma un rol de lider în Europa devine tot mai îndepărtată.
Din cauza situației politice actuale, guvernul federal nu a reușit să elaboreze un proiect de buget pentru anul 2025. Astfel, în eventualitatea în care Donald Trump s-ar hotărî să suspende ajutorul financiar acordat Kievului, Germania nu va putea să acopere din bugetul propriu pierderea sprijinului american, notează Stefan Meister. Incertitudinea finanțării efortului de război va crește presiunea asupra Ucrainei de a termina războiul cât mai repede.
Pe lângă ruperea coaliției de guvernare, partidul populist Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și partidul extremist Alternativa pentru Germania (AfD) înregistrează o creștere în popularitate în rândul alegătorilor germani. Recent, cele două partide au obținut rezultate destul de bune în alegerile regionale din landurile est-germane unde tema de campanie al acestor partide a vizat încetarea conflictului din Ucraina.
Potrivit statisticilor prezentate în analiza lui Stefan Meister, 49% din germanii din vest consideră că Ucraina trebuie să lupte pentru a-și recupera teritoriile, iar 40% cred că țara ar trebui să cedeze teritorii în schimbul păcii. În estul Germaniei, situația stă diferit. Aproape 52% din cetățenii est-germani susțin cedarea de teritorii în schimbul păcii și doar 38% consideră că Ucraina trebuie să continue să lupte.
În timpul campaniei electorale este de așteptat ca dezinformarea rusă să exploateze diferențele de viziune privind Ucraina pentru a polariza societatea germană.
Mai multe voci, inclusiv din cadrul propriului partid, i-au solicitat cancelarului Olaf Scholz să inițieze negocieri cu Kremlinul pentru pacea în Ucraina. Totuși, astfel de solicitări sunt nerealiste, deoarece Putin va purta discuții doar cu președintele SUA, care este, în realitate, principalul garant al securității europene, arată Stefan Meister în analiza sa.
O încercare a lui Olaf Scholz de a trimite un emisar la Moscova pentru a vedea dacă oficialii ruși sunt dispuși să negocieze a fost sortită eșecului.
Germania are puține șanse să contribuie la procesul de pace în Ucraina dacă nu își ia un angajament ferm față de UE și NATO și dacă nu va investi mai mult în apărare la 3-3,5% din PIB. Premierul polonez, Donald Tusk, și-a exprimat recent intenția de a purta discuții pe tema politicii de securitate europene cu omologii săi din Franța și Marea Britanie. Absența Germaniei de la aceste discuții indică o reorientare a acestei politici esențiale la nivel european.
Așadar, Berlinul trebuie să își regândească locul pe care îl ocupă în arhitectura de securitate europeană și internațională. Actualul guvern federal a luat puține măsuri pentru a consolida poziția Germaniei la nivel internațional.
Pe fondul erodării instituțiilor internaționale din cauza diminuării sprijinului american sub viitoarea administrație Trump, lideri autoritari precum Vladimir Putin vor deveni mai influenți, iar dorința de a impune interesele naționale prin forță va deveni din ce în ce mai prezentă în politica globală, conform lui Stefan Meister.
Aceste evoluții sunt îngrijorătoare pentru Berlin. Analiza din Internationale Politik Quarterly sugerează că Germania și alte state europene ar trebui să trimită trupe care să asigure semnarea unui armistițiu în Ucraina, dacă doresc să contribuie la înghețarea sau terminarea conflictului. Decizia finală de a finanța înarmarea Ucrainei și de a trimite trupe rămân însă la latitudinea viitorului guvern federal și a statelor europene.
Care este contextul politic actual de la Berlin
Coaliția „semafor” formată din SPD, FDP și Verzi s-a rupt săptămâna trecută pe fondul neînțelegerilor dintre cancelarul Olaf Scholz (SPD) și fostul ministru de finanțe, Christian Lindner (FDP), privind modul de redresare al economiei germane, relatează Reuters.
Pe când social-democrații doreau direcționarea banilor de la bugetul de stat către măsuri sociale, fostul ministru FDP considera că implementarea unor măsuri de austeritate sunt calea spre revenirea economică a Germaniei.
Citește și: Criză politică în Germania. Coaliția de guvernare „semafor” s-a destrămat
După ruperea coaliției, Olaf Scholz a anunțat inițial că va solicita un vot de încredere pentru guvernul minoritar în Bundestag pe 15 ianuarie, ceea ce ar fi permis organizarea alegerilor anticipate în martie. Totuși, sub presiunea opoziției care cerea organizarea alegerilor mai repede, cancelarul a declarat miercuri că votul de încredere va avea loc pe 16 decembrie. Astfel, alegerile sunt programate pentru 23 februarie 2025, conform Politico.
Criza politică germană a apărut într-un context internațional destul de dificil. Alegerile din Statele Unite au fost câștigate de candidatul republican, Donald Trump, care a spus în campania electorală că invită Rusia să facă „orice dorește” țărilor care nu își îndeplinesc angajamentul de plată față de NATO, notează CNN. Această declarație a stârnit îngrijorare în rândul aliaților europeni.
În același timp, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat în timpul Forumului de la Valdai că Donald Trump este un „om de seamă” cu care poate negocia încetarea invaziei ruse în Ucraina, potrivit analizei realizate de Stefan Meister pentru Internationale Politik Quaterly.
Condițiile impuse de Kremlin pentru încetarea războiului rămân neschimbate. Acestea presupun ca regiunile ucrainene aflate sub ocupație rusă, dar asupra cărora nu are controlul total, să fie recunoscute ca făcând parte din Rusia.
În tot acest timp, armata rusă încearcă să cucerească teritorii noi, inclusiv prin folosirea soldaților proveniți din Coreea de Nord, pentru ca Moscova să aibă o poziție de forță în momentul în care Donald Trump își va prelua funcția pe 20 ianuarie.
Unii consilieri ai președintelui ales al SUA consideră că Ucraina a pierdut deja Peninsula Crimeea care a fost anexată ilegal în 2014 de Rusia. Aceștia nu realizează însă importanța geopolitică a Crimeii care este folosită de Rusia își atace statul vecin și pentru creșterea influenței ruse la Marea Neagră.
Stefan Meister observă că evoluțiile de la Berlin sunt pe placul Moscovei, mai ales datorită unor semne de repoziționare a Berlinului. O posibilă coaliție între CDU/CSU și SPD ar putea însemna că postul de ministru de externe ar reveni unui social-democrat, precum Lars Klingbeil, lucru văzut cu ochi buni de la Kremlin.
Totodată, se poate vedea o revenire către principiile consacrate ale „Ostpolitik,” politică externă inițiată de cancelarul vest-german Willy Brandt (SPD) la sfârșitul anilor 1960 prin care Germania de Vest urmărea îmbunătățirea relațiilor cu țările comuniste din Europa de Est. Acum, revenirea la Ostpolitik mizează pe o cooperare economică avantajoasă cu Rusia, fiind un instrument de stimulare a unei tranziții democratice în acea țară.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
