La 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Germania adoptă un amendament la Constituție pentru a lansa un program fără precedent de reînarmare. Susținut de partenerii europeni, în contextul războiului din Ucraina, precum și sub presiunea perspectivei că Statele Unite s-ar putea retrage din structura europeană de securitate.
Parlamentul German a votat pentru creșterea investițiilor în industria de apărare națională. Planul de înarmare de 500 de miliarde de euro este sprijinit de alianța creștin-democrată (CDU/CSU), social-democrați (SPD) și verzi (GRÜNE).
Pachetul legislativ a trecut de prima cameră (Bundestag) cu 513 de voturi “pentru”, depășind pragul de 489 de voturi necesare (două treimi din total). Ulterior, legea a fost votată și în Bundesrat, camera superioară a Germaniei care reprezintă statele, urmând să intre în vigoare după ce va fi semnată de Președintele federal și publicată în monitorul oficial german (Bundesgesetzblatt).
Creșterea investițiilor în apărare, alături de alte programe legate de infrastructură, protecția mediului și finanțarea autorităților locale, este acum posibilă pentru că s-a amendat de fapt Consitituția, prin anularea așa-numitei limite pe nivelul de îndatorare (Schuldenregel), ancorată de mai bine de 15 ani în legea fundamentală.
Suma va fi în principal investită în infrastructură. De asemenea, în mod cu totul special, va fi inclus și un fond de 100 de miliarde de euro pentru implementarea măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, cerute de Verzi, după cum remarcă DW.
Parlamentul german este divizat între partidele tradiționale și extremiste
Măsura climatică a fost introdusă în pachetul de lege după încercările posibilului viitor cancelar, Friedrich Merz, de a atrage sprijinul verzilor. Din actuala compoziție parlamentară, AfD, partidul de extremă dreapta, și Die Linke, partidul de extremă stângă, sunt cele care se opun creșterii bugetului pentru apărare.
Acțiunea se justifică prin faptul că Merz încearcă să treacă legea în compoziția veche a parlamentului, unde CDU/CSU, SPD și verzii dețin pragul de două treimi necesare. Noii parlamentari votați în februarie ar urma să-și preia mandatelor de la 25 martie, arată Euronews.
În noua configurație parlamentară, partidele de extremă dreapta ar fi deținut suficient de multe locuri pentru a bloca demersul de înarmare a Germaniei, propus de Merz.
Pachetul legislativ include și o noutate privind eliminarea restricțiilor pentru împrumuturile de investiții în apărare. Eliminarea acestui prag ar trebui, cel puțin teoretic, să permite cheltuieli nelimitate pentru înarmarea armatei germane. Înainte de această măsură, exista un plafon de datorie fixat la 0,35% din PIB, care va fi așadar eliminat.
Uniunea Europeană deschide calea înarmării
De asemenea, plafonul privește și fondul european de apărare. La începutul lunii martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat planul “ReArm Europe” care ar urma să aloce până la 800 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare în UE.
Planul de înarmare european include: (1) renunțarea temporară la ținta de 3% deficit bugetar pentru a permite cheltuieli mai mari în industria de apărare, (2) crearea unui instrument de pan-european de investiții în apărare de 150 de miliarde de euro și (3) permiterea redirecționării de sume de bani pentru apărare din alte fonduri de investiții (PNRR, politca agricolă etc.), explică Euronews.
Conform Comisiei Europene, între 2021 și 2024, statele membre UE au cheltuit 326 de miliarde de euro pentru industria de apărare, reprezentând 1,9% din PIB. Cu toate că în ultimii ani cheltuielile au crescut exponențial, statele europene încă nu au atins minimul de 2% din PIB cheltuieli cum prevede acordul din 2014 al statele NATO.
Germania profită astfel de aceste schimbări la nivel european și încearcă să preia conducerea în cursa înarmării europene. Associated Press descrie că mișcarea va avea efecte neprevăzute pentru războiul din Ucraina și pentru securitatea europeană. Amenințarea Rusiei și tentația administrației Trump de a se dezice de angajamentul apărării Europei, pune o presiune asupra apărarii la nivel european.
Franța a anunțat, prin președintele Emmanuel Macron, redeschiderea unei baze aeriene nucleare (Luxeuil Saint Sauveur) care va putea găzdui arme nucleare. Polonia a anunțat introducerea stagiului militar pentru toți bărbații, iar Danemarca ia în calcul recrutarea femeilor în armată. Acestea sunt doar o parte dintre primele măsuri pe care continentul va urma să le adopte în perioada următoare în domeniul apărării.
Din perspectiva României, președintele interimar, Ilie Bolojan, a anunțat convocarea ședinței CSAT pe 28 martie, pentru a discuta planul de coordonare a industriei de apărare națională. Ministerul Apărării a avut un buget de 2,28% din PIB în 2024, iar în 2025 bugetul ar urma să crească la 2,5%. Cu toate acestea, procentul rămâne mult în spatele Poloniei care plănuiește să investească 4,7% din PIB pentru apărare. Dezbaterile din ultimii ani discută intens capacitatea industriei de apărare românești de a ține pasul cu noile tendințe europene, după cum arată și un editorial PressONE.
Rămâne totuși deschisă întrebarea dacă schimbarea de filosofie a statelor europene privind apărarea va schimba modelul democratic înrădăcinat după Al Doilea Război Mondial.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Deutscher Bundestag)
