Mihail Gorbaciov, ultimul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și primul și ultimul președinte al URSS, este considerat în Europa, alături de președintele american Ronald Reagan, artizanul eliberării țărilor comuniste din Cortina de Fier și al încheierii Războiului Rece. Pentru aceste merite, a și primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
În Rusia, în schimb, nu a fost la fel de iubit ca în Europa de Est, pentru că mulți ruși îl blamează pentru colapsul imperiului sovietic și pentru că Moscova a pierdut rolul de putere globală în 1990, în favoarea dușamnului istoric, SUA.
Peskov: Gorbaciov a greșit când a crezut că „va exista o eternă perioadă romantică între noua Uniune Sovietică şi Occidentul colectiv”
După anunțul morții lui Mihail Gorbaciov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că fostul lider sovietic a făcut o greșeală fundamentală în relația cu Occidentul, considerând că acțiunile sale politice au fost controversate.
„Mihail Sergheevici Gorbaciov, care a murit ieri, este un om de stat care va rămâne pentru totdeauna în istoria țării noastre. Mulți se ceartă despre rolul pe care l-a jucat, dar faptul că a fost o persoană extraordinară, unică este fără echivoc. Este cunoscut, amintit și va fi amintit în toată lumea”, a declarat reprezentantul Kremlinului miercuri.
„Gorbaciov a dat un impuls sfârşitului Războiului Rece şi a vrut sincer să creadă că acesta se va sfârşi şi că va exista o eternă perioadă romantică între noua Uniune Sovietică şi Occidentul colectiv, cum îl numim noi. Acest romantism nu s-a materializat. Nu s-a întâmplat nicio perioadă romantică și nici «epoca mierii». Pofta de sânge a adversarilor noștri s-a arătat. Este bine că ne-am dat seama și am înțeles acest lucru la timp”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, potrivit Izvestia, cel mai vechi ziar din Rusia.
Totuși, Vladimir Putin, despre care nu se știe dacă va participa la înmormântare, a trasmis un mesaj mai împăcuitor.
„Mihail Gorbaciov a fost un politician și om de stat care a avut un impact uriaș asupra cursului istoriei lumii. El a condus țara noastră într-o perioadă de schimbări complexe, dramatice, de politică externă la scară largă, provocări economice și sociale. A înțeles profund că reformele au fost necesare și a căutat să ofere propriile soluții la problemele stringente” , se spune în adresa pe care Putin a trimis-o rudelor lui Mihail Gorbaciov. Textul este publicat pe site-ul Kremlinului.
Până acum nu s-au luat decizii privind organizarea înmormântării de stat a lui Gorbaciov
O poziție dură a fost publicată de ziarul Pravda, fosta publicație oficială a Partidului Comunist între anii 1918 și 1991. Alexei Yaroșenko, șeful Centrului pentru sprijinul experților în procese politice din Moscova, a declarat că Mihail Gorbaciov a condus fără să vrea Statele Unite la hegemonie.
„Moartea lui, ca și moartea oricărei persoane, trebuie privită în mod tragic. Simbolizează sfârșitul erei care a fost marcată de domnia lui Gorbaciov. Mandatul lui Gorbaciov la conducerea PCUS și a URSS a dus țara la prăbușire și autodezintegrare”, a menționat analistul, citat de canalul rusesc 360 TV.
Alexei Yaroșenko a remarcat că în 1991, o dată cu prăbușirea URSS, a dispărut și factorul de descurajare pentru Washington. Drept urmare, americanilor li s-a oferit posibilitatea de a-și stabili hegemonia și de a amplifica politica de democratizare.
Iar democratizarea este un concept de export creat de elita occidentală pentru a include noi state în orbita lor de influență, este convins șeful Centrului pentru sprijinul experților în procese politice din Moscova.
Gorbaciov a crezut în sistem și s-a trezit că se află la originea unei lumi unipolare. „Moartea fostului lider al URSS simbolizează sfârșitul acestei hegemonii”, a rezumat Alexei Yaroșenko.
Gorbaciov nu a dorit căderea URSS. Din contră
Istoricii afirmă că, de fapt, Mihai Gorbaciov nu a dorit nici un moment ca URSS să cadă, ci doar să se reformeze pentru a deveni mai viabilă. Modelul economiei socialiste, centralizată și controlată, s-a dovedit un eșec.
Glasnost, care se traduce prin „deschidere”, a fost politica secretarului general Mihail Gorbaciov pentru o nouă politică deschisă în Uniunea Sovietică, în care oamenii să-și poată exprima liber opiniile. Perestroika, care se traduce prin „restructurare”, a fost programul lui Gorbaciov de restructurare a economiei sovietice în încercarea de a o revitaliza.
Oamenii care l-au cunoscut spun că Gorbaciov a fost un socialist dedicat care a încercat tot posibilul să salveze URSS, dar nu a fost dispus să accepte vărsarea de sânge necesară pentru a păstra țara, notează publicația rusească independentă Meduza.
Civili uciși la comanda lui Gorbaciov
Mulți ani mai târziu, Gorbaciov a spus că s-a temut că încercarea de a se agăța de putere după semnarea Acordurilor de la Belaveja ar fi provocat violență: „Cred că am prins mirosul războiului civil. Era periculos. Ar fi părut că o fac doar pentru a păstra puterea, dar asta trebuia realizat prin mijloace democratice”, scrie publicația independentă rusească Meduza că a declarat ultimul lider sovietic.
Cu toate acestea, înainte de a demisiona Gorbaciov, a ordonat trupelor sovietice să intre în mai multe orașe pentru a suprima tulburările naționaliste din republicile care doreau să se rupă de URSS.
De exemplu, civili au fost uciși în Lituania în ianuarie 1991, când soldații au tras asupra manifestanților care cereau independența. Cu un an mai devreme, pentru a opri un pogrom anti-armean pe fondul tensiunilor legate de disputata din regiunea Nagorno-Karabah (încă nerezolvată până în prezent), Gorbaciov a trimis mii de trupe sovietice la Baku, ducând la ciocniri care au ucis peste 130 de civili.
În aprilie 1989, tot la ordinul lui Gorbaciov, armata sovietică a zdrobit o demonstrație pro-independență la Tbilisi, ucigând 21 de civili și rănind sute, notează Meduza, în articolul „Lumea îl iubește pe Gorby. În Rusia, din cauza lui, se ceartă cu furie”
În 1996, Gorbaciov a candidat pentru funcția de președinte în Rusia. El a câștigat doar 0,51% din voturi, ocupând locul șapte din 10 candidați. Chiar și după această înfrângere zdrobitoare, a rămas angajat în politică, scrie Meduza. De asemenea, Gorbaciov a ținut prelegeri, a scris cărți, a ajutat la lansarea ziarul independent Novaya Gazeta și a fondat Fundația Gorbaciov, o organizație nonprofit care cercetează epoca Perestroika și problemele actuale ale istoriei și politicii Rusiei.
Valentin Naumescu: Gorbaciov, liderul comunist căruia nu i-a ieșit mai nimic din ce își propusese cu adevărat
Și în România, profesorul universitar Valentin Naumescu a venit cu o nuanțare la mesajele și articolele din presa românească care prezintă o imagine idealizată a fostului lider sovietic.
„Văd multe mesaje romanțate despre Gorbaciov. Multe idealizări. Pot să înțeleg de ce. Miturile își au rolul lor. Gorbaciov a vrut, în esență, un singur lucru – relaxarea comunismului, în speranța relansării economiei sovietice aflate într-un declin puternic la mijlocul anilor ’80. Atât.
Nu mai avea bani și tehnologie, URSS pierduse cursa cu SUA pe toate planurile și s-a gândit că dacă deschide puțin șurubul, liberalizează puțin economia și viața socială, se apropie de Vest pentru a primi ajutor economic din partea SUA și RFG (de aceea a acceptat reunificarea Germaniei propusă de SUA, semnând Tratatul 2+4, pe 12 septembrie 1990, la Moscova), va salva Uniunea Sovietică și comunismul.
Asta a dorit Gorbaciov, aceasta a fost strategia lui, să nu ne închipuim alte lucruri.
Gorbaciov nu a dorit dispariția URSS. Nu a dorit prăbușirea comunismului. Nu a dorit extinderea Vestului spre Europa de Est. A susținut războiul lui Putin în Georgia (2008) și anexarea Crimeii (2014). Nu a mai susținut invazia Ucrainei anul acesta și s-a transformat, tardiv, într-un critic al lui Putin.
Că Gorbaciov a pierdut controlul în reformele sale haotice și prost pregătite, că nu a mai putut ține hățurile nici în interiorul URSS nici în blocul comunist, că nu mai avea instrumentele și resursele pentru a face asta, că a fost naiv crezând că poate reforma și în același timp salva URSS și comunismul, că est-europenii au profitat de eșecul politicilor sale ratate și s-au eliberat, și asta este adevărat, dar este cu totul altceva.
În orice caz, cu totul altfel și-a închipuit Gorbaciov că vor evolua lucrurile, atunci când a lansat, după 1985, perestroika și glasnost. Alte obiective a avut în minte, nu ceea ce a ieșit (inevitabil) la finalul mandatului său.
Iese din scenă un mare personaj al secolului XX, un alt fel de lider sovietic (civlizat, agreabil, deschis, oricum mult mai tânăr la vremea respectivă decât predecesorii săi și cu siguranță neagresiv și pacifist), cel ale cărui greșeli (în raport cu obiectivele sale) și calcule politice eronate au contribuit în mare măsură la crearea contextului internațional și regional în care regimurile comuniste din Europa Centrală și de Est s-au prăbușit”, a scris Valentin Naumescu.
Foto sus: Gorbaciov, în timpul unui discurs la un congres extraordinar al deputaților poporului din URSS, septembrie 1991. Sursa: Vladimir Musaelyan / TASS
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Girbaciov nu a fost in nici un caz vreun vizionar .Girbaciov a mostenit o situatie greu de gestionat si neavind incotro a ales singura solutie ce ii permitea raminerea Rusiei in forma Federativa cunoscuta noua azi .URSS si intreaga lume socialista, ce facea parte partial din tratatul de la Varsovia, statea in 1989 pe un butoi cu pulbere .Costurile de productie ,datorate decalajului tehnologic existent intre EST si VEST, depaseau cu mult pretul de vinzare , in piata libera , al produselor de tot felul . Lipsurile erau evidente si toata suflarea stia care sunt radacinile acestor lipsuri . Practic , tarile comuniste nu au putut sa tina pasul cu tehnologia capitalista .Girbaciov era supus unor presiuni uriase. Toate natiunile ce faceau parte din „ lagarul socialisat ” erau gata de revolta .Haosul generalizat era principala amenintare ce ar fi dus nu numai la destramarea intregului „lagar socialist” ce era sub umbrela URSS, dar si la europenizarea rapida a partii din Rusia ce era si este europeana .Pus in fata evidentei Girbaciov a ales solutia cea mai buna traind, zi de zi, cu speranta revansei , asa cum se intimpla acum .Cred ca si ultimile clipe si-a dorit aparitia acestei revanse .Nu este vorba despre nici o farima de recunostiinta . Totul a fost gindit in perspectiva si totul a fost platit de marca germana .Faptul ca nu sunt funeralii nationale este doar o forma prin care actualul sef de stat al Rusiei nu permite afisarea unei maretii trecute ce ii poate depasi propria maretie .