Grav atentat la adresa libertății de exprimare a unui activist civic. Explicații în cazul Angi Șerban

Grav atentat la adresa libertății de exprimare a unui activist civic, reclamă mai multe organizații, mișcări civice și jurnaliști, care cer explicații în cazul Angi Șerban.

Organizațiile și personalitățile semnatare ale acestei poziționări denunță public actele de poliție politică și acest exemplu de abuz îndreptat împotriva uneia dintre cele mai vizibile și vocale activiste anticorupție din anii post-Colectiv.

„Atunci când un activist civic este săltat de poliție de la o adresă diferită de cea pe care o are în actele de identitate, adus la secție pentru a fi amprentat, percheziționat inclusiv în lenjeria intimă și supravegheat în timpul conversației cu propriul avocat – toate acestea pentru o postare pe Facebook în care critica intervenția autorităților publice la protestul transportatorilor – într-un asemenea caz, deci, vorbim despre un atac la libertatea de exprimare, o formă dură de intimidare și umilire a cetățenilor”, se arată în protestul semnat de 47 de organizații neguvernamentale, activiști și jurnaliști.

Grav atentat la adresa libertății de exprimare. Angi Șerban acuză că a avut parte de umilire, abuz și intimidare

Filmul evenimentelor declanșate pe 14 ianuarie odată cu postarea critică făcută de Angi Șerban este sumbru și ne obligă să demascăm comportamentele excesive și abuzive ale autorităților statului precum și implicațiile grave ale acestor comportamente pentru cetățeni, libertatea de exprimare și, nu în ultimul rând, sănătatea democrației în România. Iată, pe scurt, ce s-a întâmplat:

• Angi Șerban acuză, într-o postare pe profilul său de Facebook, utilizarea de către forțele de ordine a unui armament de atac (o pușcă) în cadrul unui protest pașnic și posibilele escaladări la care poate conduce. Poliția declară ulterior că s-a autosesizat în urma acestei postări, considerând-o un caz de instigare – cu toate că celeritatea cu care a acționat lipsește, adesea, din acțiunile împotriva unor criminali sau corupți notorii. 
• După doar câteva ore, activista este ridicată cu mandat de aducere de la o adresă la care nu locuiește oficial și condusă succesiv la două secții de poliție. Detaliul adresei nu este minor. El ridică o întrebare legitimă: se afla deja Angi Șerban sub supravegherea autorităților? Derularea ulterioară a evenimentelor va întări această întrebare și suspiciune.
• În cadrul procedurilor declanșate la secția 18 din București, Angi Șerban acuză că a avut parte de umilire, abuz, și intimidare, descriind cum a fost mai întâi percheziționată la suprafață, apoi invitată în toaletăpentru a fi percheziționată intim; a fost amprentată, i s-au luat măsuri antropometrice (înălțime, greutate) și i s-a permis într-un final să își anunțe avocatul prin mesaje whatsapp supravegheate de inspectorul de poliție care se ocupa de caz, adăugând la elementele excesive și încălcarea dreptului la inviolabilitatea confidențialității client-avocat.
• Direcția Generală de Poliție a Municipiului București declară inițial că operațiunea de ridicare și conducere la secție a activistei s-a făcut în baza unui mandat emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5. Ulterior, în urma investigațiilor declanșate de Centrul de Investigații Media și jurnalistul Ovidiu Vanghele, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, într-un răspuns oficial, a comunicat că nu a fost avizat mandatul de aducere de către respectivul Parchet, devenind evident pentru toată lumea că poliția fie a mințit într-un comunicat oficial, fie acoperă acțiunea abuzivă. 
• Jurnaliști, parlamentari români, organizații civice și cetățeni au denunțat abuzul și au cerut pe canale publice măsuri imediate și explicații de la Ministerul Afacerilor Interne și ministrul Cătălin Predoiu. Răspunsurile și măsurile se lasă așteptate și astăzi, la două săptămâni de la declanșarea evenimentelor, denotând o ignorare completă a obligației organelor statului de a răspunde în fața cetățenilor. 
• În emisiunea “Studio Politic” din 15 ianuarie a canalului de știri Digi24, deputata PSD Oana Consuela Florea – membră a comisiei parlamentare de control al SRI – declară că persoanele ca Angi Șerban “sunt considerate agitatori și este normal ca acestea să fie monitorizate de anumite organizații ale statului român”. Astfel, doamna deputată confirmă temerile societății civile legate de elemente de poliție politică și supraveghere ilegală a personajelor considerate incomode de către coaliția de guvernare.

Grav atentat la adresa libertății de exprimare a unui activist civic. Organizațiile și mișcările civice semnatare, precum și cele care se vor alătura ulterior demersului nostru public solicită de urgență:

Citește și: Ce vrea USR: o politică mare sau una cu partide minuscule?

1. Recunoașterea de către Ministerul Afacerilor Interne a încălcărilor drepturilor și demnității individuale în cazul activistei Angi Șerban, și demararea unei anchete imediate legată de desfășurarea în întregime a procedurilor judiciare declanșate de postarea făcută pe Facebook.
   În absența unei atari recunoașteri și anchete, statul român și cu precădere MAI transmite clar cetățenilor mesajul că vocile incomode vor fi amuțite iar respectarea drepturilor cetățenești nu este o prioritate a statului român.
2. Clarificarea publică din partea organelor competente a întrebărilor stringente legate de existența unei monitorizări anterioare a activistei și temeiul legal pentru această monitorizare. Era Angi Șerban urmărită?
3. Există o listă de activiști urmăriți și monitorizați permanent? Cine a întocmit această listă și ce nume conține?
   
   Care este temeiul legal pentru aceste monitorizări afirmate de deputata Oana Florea într-un stat de drept care pretinde că s-a îndepărtat de practicile securiste și de poliție politică!
   
   „Documentul este o poziționare publică fermă și va fi semnat la Timișoara de organizații civice apoi lansat către presă și deschis pentru semnături și altor organizații și mișcări.
   
   Vă rugăm să semnați astăzi, 29 ianuarie, până la ora 20:00. Îl vom trimite către presă și posta marți, 30 ianuarie, ora 10:00.
   
   Vom trimite ulterior și ca scrisoare oficială la MAI/Predoiu și IGPR. Pentru semnatari vom avea și câteva visuals potrivite”, spun inițiatorii.
   

1. Corupția Ucide
2. Inițiativa România
3. VeDem Just – Voci pentru Democrație și Justiție
4. Fundația Eco-Civica
5. Dăruiește Viață
6. Brîndușa Armanca, jurnalistă
7. Radu Vancu, scriitor și activist
8. Tudor Chirilă
9. Dan Perjovschi
10. Gabriel Păun, Agent Green
11. Evoluție în instituție
12. Reset (Iași)
13. #activAG Pitești
14. Asociația Bankwatch România
15. Asociația Amprenta de Bine
16. Federatia Inițiativa Timișoara
17. Asociația Împreună Pentru A8 Iași
18. Aradul Civic
19. România Fără Ei
20. Valea Jiului Society 
21. Umbrela Anticorupție
22. #Rezist MILANO
23. Diaspora.ro
24. RoOmenia-Voluntari in Europa 
25. Miliția Spirituală
26. Declic
27. Asociația Social Activ – ASA
28. Centrul pentru Inovare Publică
29. ActiveWatch
30. Asociația CIVICA
31. CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
32. Sofia Merge Mai Departe
33. Asociația Urmașilor Eroilor din Decembrie 1989
34. Mihai Iulian Dodu – fost secretar de stat pentru problemele revoluționarilor
35. ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet
36. Diaspora Milano
37. Ecoteca
38. Oana Stănciulescu, jurnalist
39. Emilia Șercan, jurnalist
40. Paul Cozighian, jurnalist
41. Asociația Civică Banat
42. Freedom House România
43. Anca Spânu, jurnalist 
44. Sorin Simion, cofondator ArgesulOnline.ro
45. ReperMedia.ro
46. Vasilică Ichim, jurnalist 
47. Fundația Greenpeace România
48. Ana-Maria Gebăilă, jurnalist
    
    Urmăriți PressHUB și pe Google News!