Săptămâna viitoare, pe data de 5 octombrie, Parlamentul României se va întrui în şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a dezbate şi a supune la vot moţiunea de cenzură iniţiată de către Partidul Social Democrat.
Moţiunea iniţiată de către social-democraţi a fost depusă în contextul în care Curtea Constituţională a României a admis în unanimitate sesizarea făcută, în data de 8 septembrie, de către premierul Florin Cîţu prin care acesta a cerut Curţii să constate existenţa unui conflic juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură depusă de USR PLUS şi AUR.
Cu toate că judecătorii Curţii Constituţionale au cerut Parlamentului să dezbată şi să supună la vot moţiunea iniţiată de către parlamentarii USR PLUS şi AUR, Birourile Reunite Permanente au decis cu 9 voturi „pentru” şi 16 abţineri, că acestă moţiune nu va fi dezbătută şi votată decât în momentul în care Curtea va publica motivarea deciziei privind conflictul dintre Guvern şi Parlament.
În schimb, Birourile Reunite Permanente au stabilit că moţiunea de cenzură a PSD întră în procedura parlamentară, urmând să fie dezbătută şi votată în data de 5 octombrie (citirea moţiunii în Parlament a avut loc, joi, 30 septembrie)
- Observaţie: Trebuie subliniat faptul că dezbaterea şi votul privind moţiunea de cenzură – vot în urma căruia guvernul condus de Florin Cîţu ar putea fi demis – va avea loc într-un context social şi sanitar deosebit de complex, numărul persoanelor infectate cu virusul SARS-COV2 fiind în continuă creştere (la data de 1 octombrie au fost înregistrate 10.887 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar 169 de pacienți au murit).
De asemenea, tragedia care a avut loc în urma incendiului izbucnit vineri, 1 octombrie, la Secția ATI de la Spitalul de Boli Infecțioase Constanța, în urma căruia şi-au pierdut viaţa şapte persoane, ar putea avea un impact major asupra evoluţiei moţiunii de cenzură.
Scenariul 1: Moţiunea de cenzură este votată şi guvernul Cîţu este demis de către Parlament.
În acest caz, conform art.103, alin (1) din Constituţia României preşedintele Klaus Iohannis trebuie să invite partidele parlamentare la Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui nou prim-ministru.
- Art 103, alin (1) – „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.
Cum liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat deja într-o emisiune la România TV că social-democraţi nu vor face o propunere de premier, deoarece doresc organizarea de alegeri anticipate, Klaus Iohannis are la dispoziţie varianta desemnării unui nou premier – posibil unul dintre liderii care l-au susţinut pe Florin Cîţu în campania internă, care să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria până la alegerile parlamentare din anul 2024.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis ar putea să încerce o nouă desemnare a lui Florin Cîţu în funcţia de premier, însă doar după ce va propune un premier de sacrificiu, care să nu primească votul de învestitură în Parlament (conform deciziei Curţii Constituţionale din data de 24 februarie 2020, un premier demis prin moţiune de cenzură nu mai poate fi desemnat din nou, deoarece „desemnarea candidatului la funcţia de prim-minustru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou guvern”).
Admiterea moţiunii de cenzură şi demiterea lui Florin Cîţu din funcţia de premier ar putea să mai atenueze acuzaţiile apărute în spaţiul public privind existenţei unui presupus blat politic între liderul PSD, Marcel Ciolacu, şi preşedintele României, Klaus Iohannis.
Articolul complet, pe G4 MEDIA.
