Netanyahu trebuie să joace după regulile lui Biden, pentru a obține susținerea americană, scrie publicația israeliană Haaretz, de care are nevoie ca să descurajeze Iranul și Libanul să se alăture luptei declanșate de Hamas.
Insistând asupra unui coridor umanitar pentru Gaza, președintele SUA a dictat noi reguli de joc Israelului, consideră Amos Harel, analist militar și de apărare pentru Haaretz.
Un discurs pentru istorie
Președintele american Joe Biden a efectuat miercuri o vizită fulger în Israel, la 12 zile de la începerea războiului din Fâșia Gaza.
„Acest pas fără precedent a fost însoțit de un discurs care va intra în cărțile de istorie.
Biden continuă să susțină Israelul în mod public. Totuși, susținerea reflectă, de asemenea, preocupările americane cu privire la comportamentul conducerii Israelului și la șansele ca acesta să ducă la un război regional.
Biden le-a spus israelienilor că nu sunt singuri și a amintit de Holocaust, care a fost readus cu putere în discuția israeliană prin masacrul șocant al civililor de lângă granița cu Gaza, comis de Hamas în atacul din 7 octombrie. El a explicat că «pentru o națiune de mărimea Israelului, a fost ca și cum ar fi fost de 15 ori 11 septembrie»”, arată Haaretz.
Citește și: 5.000 de lei în plus la pensie pentru un judecător care a muncit o lună în penitenciar
Avertisment pentru Iran și Hezbollah
Joe Biden și-a reiterat avertismentul ferm adresat Iranului și Hezbollahului de a nu se amesteca în luptă și le-a spus gazdelor sale că America nu are nicio obiecție față de o operațiune terestră israeliană în Gaza. Biden a promis, de asemenea, un pachet extins de ajutor pentru securitate și a garantat că armata va primi toată muniția de care are nevoie.
„Ascultându-l pe acest președinte în vârstă, dar impresionant, este imposibil să nu regreți lipsa unui lider israelian la fel de capabil să dea dovadă de umanitate. (Gazda sa, Benjamin Netanyahu, a fost surprins de camerele de luat vederi în timp ce îl reținea pe președintele Isaac Herzog, pentru ca prim-ministrul să poată fi fotografiat primul cu oaspetele pe pista aeroportului).
Cu toate acestea, Biden a venit cu două declarații care par contradictorii din perspectiva israeliană, așa cum se exprimă zilnic în studiourile de televiziune. El susține distrugerea Hamas, dar se opune ocupării Gaza și subliniază că nu toți locuitorii din Gaza sunt membri Hamas”, remarcă Amos Harel.
Moștenirea lui Obama și Trump
Poate că America a identificat, de asemenea, o oportunitate strategică în acest dezastru. De ani de zile, Washingtonul rămăsese cu o moștenire de pe vremea președinților Barack Obama și Donald Trump, care au stârnit suspiciuni în rândul prietenilor Americii din regiune cu privire la dorința de a-i ajuta în vremuri de criză.
Obama a stabilit o linie fermă pentru regimul sirian Assad în 2013, utilizarea de arme chimice împotriva civililor, dar nu a respectat-o. Trump a refuzat să îi ajute pe saudiți atunci când instalațiile lor petroliere au fost grav avariate de un atac iranian. Dar Biden, în calitate de vicepreședinte al lui Obama, nu a susținut decizia președintelui său.
„Strategia actualei administrații pune accentul pe alianțele regionale. Aceasta este o oportunitate de a ajuta și de a încerca să refacă alianțele emergente care au fost afectate (slăbiciunea de care a dat dovadă Israelul ar putea avea un preț în relațiile cu prietenii săi din regiune), demonstrând în același timp forță în competiția cu China pentru influența globală.
De asemenea, pe plan politic, cu un an și două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale americane, nu este un lucru rău pentru un președinte democrat să facă o demonstrație de forță militară (deși utilizarea activă a acesteia, cu riscul de a se împotmoli, ar putea avea un efect politic negativ)”, consideră analistul Haaretz.
„Ignorați retorica de tip sabie, retorica justițiară a experților TV de dreapta.”
Dar sprijinul Americii vine cu pretenții. Cabinetul de război le-a acceptat; nu a avut de ales: „Ignorați retorica de tip sabie, retorica justițiară a experților TV de dreapta.”
Israelul nu va interfera cu ajutorul umanitar furnizat din sudul Fâșiei Gaza prin intermediul Egiptului, atâta timp cât acesta se limitează la alimente, apă și medicamente pentru populația civilă.
Ajutorul umanitar prin intermediul Israelului va fi permis numai după ce ostaticii israelieni vor fi repatriați. Israelul cere, de asemenea, ca Hamas să permită Crucii Roșii să viziteze ostaticii.
Situația este încă fluidă. Agențiile de informații nu pot prezice cu certitudine ce vor face Teheranul și Beirut. Iranienii acordă în mod clar o mare importanță liderului Hezbollahului, Hassan Nasrallah, și abilității sale de a analiza considerentele Israelului.
Problema este că Nasrallah, care a fost foarte precaut de la cel de-al doilea război din Liban din 2006, pare mai degrabă intoxicat de noua sa statură. Hezbollah continuă să lanseze zilnic rachete antitanc și să tragă cu tunuri, iar fiecare incident pune din nou la încercare răbdarea Israelului.
Citește și: Cum își înghit cuvintele pro-rușii din Reni
Atacurile de miercuri au inclus lansări de rachete spre Kiryat Shmona, la doar câteva minute după ce Biden și-a terminat discursul. (La scurt timp după ce președintele a aterizat). Forțele de Apărare ale Israelului au ucis membrii unei celule teroriste care a tras obuze în Israel.
Între timp, Națiunile Unite și Arabia Saudită au anunțat evacuarea personalului lor din Liban, de teama unui război iminent.
„Sosirea lui Biden simbolizează, de asemenea, o încercare de a crea un fel de coaliție occidentală în sprijinul Israelului, la fel cum Europa de Vest a fost de partea Ucrainei din motive morale atunci când a fost atacată de Rusia.
Este posibil ca Hamas să fi contribuit la consolidarea acesteia atunci când plecarea cancelarului german Olaf Scholz, marți seara, a fost însoțită de tiruri de rachete la aeroportul Ben-Gurion.
Liderii francez și britanic vor efectua, de asemenea, vizite în zilele următoare. Marea Britanie a trimis nave de război în regiune, în timp ce Franța a trimis amenințări Iranului și Libanului cu privire la daunele financiare pe care le vor suferi dacă nu opresc escaladarea Hezbollah”, arată Amos Harel.
Urmăriți PressHUB și pe Google News
