S-a împlinit o lună de la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump. Evoluția evenimentelor nu ne miră cu nimic. Se pare că actualul locatar de la Casa Albă nu a înțeles și nu înțelege nimic în afara propriilor idei. Administrația Trump a concediat mii de funcționari federali. Ideea de reducere a cheltuielilor federale e bună în esență, dar nu condusă de un personaj precum Elon Musk.
„Cascadorii râsului”?
Unii funcționari de la Departamentul (Ministerul) Agriculturii au fost dați afară din greșeală. Trump a promis că va întoarce Washingtonul cu susul în jos. Măsurile sale ar putea avea urmări pentru mii de angajați federali și ar putea crește rata șomajului în cazul în care un număr mare de disponibilizări au loc simultan. Contestările în instanțele federale la adresa politicilor lui Trump au început din 20 ianuarie. Administrația se confruntă cu cel puțin 70 de procese la nivel național, care contestă ordinele sale executive și mișcări de reducere a guvernului federal. Congresul controlat de republicani nu opune rezistență, așa că sistemul judiciar este ultima redută împotriva măsurilor prezidențiale. În timp ce mulți dintre acești judecători au fost numiți de președinții democrați, Trump s-a confruntat cu decizii nefavorabile și de la judecători numiți de președinții republicani.
Congresul asistă la erodarea autorității sale.
Printre republicanii din Congres au apărut mici semne de protest, pentru a-și proteja interesele și alegătorii statului de origine, deoarece finanțarea pentru programe, servicii și contracte guvernamentale este demontată.
Perspectivele economice se înrăutățesc.
Pe fondul schimbărilor de politică, cele mai recente date economice ar putea provoca unele îngrijorări la Casa Albă. Inflația a crescut cu o rată de 0,5% în ianuarie, potrivit Departamentului Muncii. În ultimele trei luni, indicele prețurilor de consum a crescut cu o rată de 4,5%. Trump le-a spus alegătorilor că va reduce inflația și că o să facă acest lucru aproape imediat după preluarea mandatului.
Mai multe probleme au apărut atunci când Departamentul (Ministerul) Comerțului a raportat că vânzările cu amănuntul au scăzut cu 0,9% în ianuarie. O scădere care ar putea semnala o slăbire a încrederii consumatorilor și a creșterii economice. Raportul Rezervei Federale (Banca Națională) privind producția industrială a constatat, de asemenea, că producția a scăzut cu 0,1% în ianuarie, în mare parte din cauza unei scăderi de 5,2% a producției de autovehicule și piese auto.
Fermierii sunt afectați de măsurile inițiate de noua administrație, inclusiv oprirea imigrației ilegale, care le asigura o forță de muncă ieftină. Micile întreprinderile se confruntă cu costuri mai mari și rate ale dobânzilor mari. ”Comerțul echitabil” pe care Trump îl dorește nu este neapărat echitabil. A impus taxe vamale Chinei, Canadei și Mexicului.
Limitele puterii executive
Președintele american și consilierii săi afirmă că puterea sa asupra executivului este totală și nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Teoria executivului unitar este cadrul legal susținut de conservatorii din jurul președintelui pentru a-i justifica acțiunile. Conform acestei teorii, Constituția îi conferă președintelui controlul exclusiv asupra puterii executive reprezentată de guvernul federal. Ne referim aici la articolul II al Constituției SUA, conform căruia ”Puterea executivă va fi învestită unui președinte al Statelor Unite ale Americii”.
Este posibil ca actuala Curte Supremă să extindă aplicarea acestei teorii. Dar este foarte probabil ca Trump să meargă și mai departe, încercând în mod flagrant să preia puterile pe care Constituția le dă Congresului, încălcând separarea puterilor în stat și conceptul de control și echilibru (checks and balances).
Trump are o viziune anti-constituțională despre puterea prezidențială, spun criticii.
El a încercat să ocolească Congresul și să preia controlul asupra cheltuielilor federale, mai mult, încearcă să desființeze agenții întregi. Aceste cazuri vor fi decise în instanțele federale în lunile următoare. Dar experții au spus că, între timp, daunele vor fi imediate și vor fi simțite în anii următori.
Trump și echipa sa vor realiza mult din ceea ce își doresc înainte ca instanțele să poată reacționa eficient. Experții în domeniul juridic afirmă că ordinul executiv controversat al președintelui Donald Trump de a întrerupe pe termen nelimitat finanțarea federală este ilegal. Conform articolului I al Constituției, în cazul în care Congresul spune cât de mulți bani se cheltuiesc pentru programele federale, asta se cheltuiește.
Președintele nu poate opri cheltuirea acestor bani, nici măcar temporar. Au mai fost președinți care au încercat să oprească temporar finanțarea federală în cazuri specifice. Directiva lui Trump de a îngheța pe termen nelimitat asistența financiară, granturile și împrumuturile și ajutorul extern este ceva nou.
Problema utilizării puterii executive pentru a reduce cheltuielile federale a ajuns la Curtea Supremă a SUA în anii 1970, când președintele Richard Nixon a ordonat Agenției pentru Protecția Mediului să oprească finanțarea pentru diferite programe. Curtea Supremă a hotărât în 1975, în cauza (speța) „Train v. City of New York,” că președintele nu are puterea de a trece peste decizia Congresului prin reducerea unor fonduri. Aceasta a determinat Congresul în 1974 să adopte „Impoundment Control Act”, care a făcut mai dificil pentru un președinte să încerce să nu mai cheltuiască banii alocați de legiuitori. Un caz similar la instanța supremă a fost „Clinton v. City of New York”, care a contestat utilizarea de către președintele Clinton a unui drept de veto pentru a reduce finanțarea.
Președintele Donald Trump are un nou caz la Curtea Supremă pentru prima dată în al doilea mandat, pentru a cere justiției să-l lase să-l demită pe șeful unei agenții guvernamentale de supraveghere a eticii. Cazul „Bessent v. Dellinger” ar putea ajuta în cele din urmă să se clarifice dacă Congresul poate crea agenții independente, protejate de influența Casei Albe, sau dacă președinții pot concedia pe oricine considerat un potențial critic. În centrul disputei se află Hampton Dellinger, pe care președintele Joe Biden l-a numit în 2023 să conducă Biroul de Consilier Special pentru un mandat de cinci ani. El a fost confirmat de Senat la începutul anului trecut.
Biroul Consilierului Special (care nu are legătură cu consilierii speciali precum Jack Smith sau Robert Mueller, care sunt desemnați să supravegheze investigațiile sensibile din punct de vedere politic al Departamentului de Justiție) se ocupă cu analizarea cazurilor de abuz ale Guvernului. Consilierul special ar putea fi înlăturat „de către președinte doar pentru ineficiență, neglijarea îndatoririi sau abuz în funcție”. Congresul a acordat acestor consilii independență, ca să poată lua decizii neinfluențate de politică.
Biroul Consilierului Special investighează și urmărește acuzațiile de abuzuri în serviciul public și servește ca o entitate independentă în care angajații federali pot semnala unele fapte fără a se confrunta cu represalii din partea liderilor politici ai agențiilor lor.
De fapt este vorba de o dispută juridică mult mai amplă.
Problema care se pune este dacă un președinte ar trebui să dețină controlul complet asupra puterii executive sau dacă Congresul poate înființa agenții federale independente și le poate proteja de presiunea politică.
În paralel, există mai multe procese în care administrația este acuzată de încălcarea legii privind confidențialitatea datelor cu caracter personal prin faptul că li s-a permis angajaților Departamentului de Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de miliardarul Elon Musk ,să preia controlul asupra sistemelor IT guvernamentale. Departamentul de Eficiență Guvernamentală al lui Musk vrea accesul la sistemul de date personale foarte sensibil al contribuabililor, deținut de Serviciului Fiscal Intern (IRS/ pandantul american al ANAF). Acest sistem conține date private despre declarațiile fiscale a milioane de americani, numerele de securitate socială și informații bancare.
DOGE – un statut juridic neclar
Conform unui comunicat al Casei Albe, Elon Musk nu este angajat al DOGE și nici nu are competența de a lua decizii. Teoretic el este un consilier al președintelui.
DOGE are printre angajații lui și oameni cu un trecut cam suspect, inclusiv foști hackeri. Date fiind comportamentul și trecutul lui Elon Musk este foarte posibil ca el să folosească această agenție în scop personal.
El are opinii și în ceea ce privește politica externă, ceea ce nu intră în atribuțiile lui. Se pune întrebarea firească a uni posibil conflict de interese, firmele lui Elon Musk având nenumărate contracte cu guvernul federal.
Citește și: Legiunea, istoria, prostia
Președintele Trump vrea o nouă ordine mondială
Cu apelul său telefonic către președintele rus Vladimir Putin săptămâna trecută, Trump speră că a inițiat sfârșitul războiului ruso – ucrainean..
A lovit în aliații tradiționali ai SUA.
A adoptat în totalitate teoriile lui Vladimir Putin.
Nu a ascuns niciodată că admiră dictatorii.
A acuzat Ucraina, nu Rusia, de începerea războiului.
Este singurul președinte american care laudă un dictator rus.
Vicepreședintele J.D. Vance a procedat la fel la Munchen.
Este împotriva oricăror reguli și uzanțe ca un oficial american să se pronunțe asupra situației politice sau să se întâlnească cu oamenii politici locali cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, cum \ făcut Vance în Germania.
Prin închiderea USAID, Donald Trump practic contribuie la creșterea influenței Chinei și Rusiei în lume, spun mulți critici. Pare să confunde politica externă cu speculațiile imobiliare. Practic sunt implicați patru oameni, adică președintele Donald Trump, Secretarul de Stat Marco Rubio, vicepreședintele J.D. Vance și omul de afaceri Elon Musk. Ar trebui conform legii să fie implicați numai președintele și Marco Rubio, Secretarul de Stat.
Declarațiile celor 4 de multe ori se bat cap în cap, ceea ce sporește confuzia.
Politica externă pare că slujește mai mult interesele lui Donald Trump și ale lui Elon Musk.
Ideea cu transferul de populație din Gaza a iritat aliații arabi.
Anexarea Canadei este o idee total iresponsabilă, date fiind relațiile între cei 2 vecini.
Canada a fost mereu privită ca sora mai mică.
(…)
Unii care încearcă să îi justifice acțiunile spun că Trump aplică teoria imprevizibilității în relațiile internaționale.
(…)
Tot ce se întâmplă peste ocean nu trebuie să ne facă sa devenim anti – americani.
Sunt încrezător că sistemul democratic american va supraviețui unei găști de clovni psihopați și puși pe căpătuială.
PS.
„Dictatura perfectă va avea aspectul unei democrații, dar va fi în esență o închisoare fără ziduri din care prizonierii nici macăr nu-și vor dori să evadeze. Va fi un sistem de sclavie în care, prin consumerism și divertisment, sclavii își vor iubi stăpânii.” – Aldous Huxley
„Când un guvern se teme de cetăţeni, e democraţie. Când cetăţenii se tem de guvern, este dictatură. ” – Thomas Jefferson
„Dictatorii se eliberează pe ei înşişi, dar îşi încătuşează poporul. ” – Charlie Chaplin
„O dictatură este o ţară unde s-a scos politica din politică.” – Samuel Himmel
Citește și: Cum joacă Bolojan între UE și SUA
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
