Harta apropierii strategice România – R. Moldova. După invazia rusă din Ucraina, Bucureștiul a intrat într-un scenariu nou cu Moldova, iar în 2023, a făcut pași decisivi de apropiere rapidă, prin investiții mari, unificări energetice și comunicaționale.
Alegerea senatoarei române, Anca Dragu, 51 de ani, ca guvernatoare a Băncii Naționale a Republicii Moldove este doar cel mai recent și mai sugestiv gest politic care arată că cele două state pregătesc împreună o fuziune lentă la toate nivelurile administrative, financiare și politice.
Anca Dragu merge în mica Republică de peste Prut cu mandatul reformării Băncii Naționale a Republicii Moldova
Născută în București, cu studii solide de economie în România și în Statele Unite, Anca Dragu a lucrat 5 ani ca economistă la Banca Națională a României, 12 ani la Fondul Monetar Internațional și 2 ani la Comisia Europeană, înainte de a fi cooptată ministră a Finanțelor în guvernul Cioloș (2015-2017).
Cariera politică de senatoarei îi sporește experiența de care are nevoie pentru a face față noii provocări de la Chișinău, unde a și primit cetățenia moldovenească.
Anca Dragu merge în mica Republică de peste Prut cu mandatul reformării Băncii Naționale a Republicii Moldova în sensul aplicării standardelor europene, dar și al schimbărilor necesare pentru o eventuală compatibilitate cu sistemul românesc.
Până acuma au fost pași mici, discreți, aproape invizibili. Numirea în fruntea celei mai importante instituții financiare de la Chișinău a unei experte din România, care știe bine măruntaiele BNR, nu pare însă întâmplătoare pe harta strategică a apropierii celor două state.
Sigur, Maia Sandu și Anca Dragu, au aceeași vârstă și s-au intersectat probabil de mai multe ori de-a lungul timpului, inclusiv în capitala americană, când președinta Sandu a fost, între 2010 și 2012, consiliera directorului executiv al Băncii Mondiale, iar senatoarea USR lucra ca economistă la FMI, ambele instituții internaționale având sediul la Washington.
„România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu”
Între dilemele permanente ale social-democraților români și linia clară dată de Klaus Iohannis e mai mult decât o diferență de nuanță, de aceea pe plan internațional singurul interlocutor rămâne deocamdată președintele.
Șeful statului e cel care a dat periodic garanții Republicii Moldova, inclusiv anul acesta, subliniind că România nu va abandona R. Moldova și va găsi soluții pentru „oricare din variantele care pot apărea”, explicând că „pentru variantele bune este simplu”, dar că „pentru variantele foarte grele este complicat”, insistând totuși că „România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu” și că acest sprijin va fi în funcție de „evoluţia situaţiei geo-politice”.
Între timp, România a asigurat energia de care are nevoie R. Moldova, ce-i drept la prețul pieței: într-o modalitate mai simplă, mai sigură, dar uneori mai scumpă decât cea pe care o importa Chișinăul de la ruși.
România a devenit principalul partener economic al R. Moldova, inclusiv ca destinație a exporturilor moldovenești, fiindcă aici vin peste 32% din totalul mărfurilor exportate de moldoveni.
Apoi, în 2023, România a fost și cel mai mare investitor străin din R. Moldova cu investiții de circa 430 de milioane de dolari, urmată de Germania, cu 245 de milioane de dolari.
Continuarea în Deutsche Welle!
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
