Consiliul Județean Bihor în parteneriat cu autoritățile centrale și locale vor construi în următorii 5 ani circa 200 de km de drumuri noi care vor lega capitala județului de localitățile învecinate. Instituția va construi și două terminale de mărfuri, unul rutier-feroviar și unul cargo, un nou inel de centură, o nouă legătură cu autostrada și un drum expres spre Arad, pentru a conecta Oradea cu restul țării și cu Europa. Implementarea acestor proiecte costă în total 1,7 miliarde de euro, aproape în totalitate fonduri europene nerambursabile.
Autor: Adrian Criș
Cum de europenii pot face navetă 50-60 kilometri și cum de orașele lor și împrejurimile nu sunt gâtuite? Sunt întrebări pe care și le pune românul nemulțumit că la noi parcurgerea câtorva kilometri îl poate costa chiar și o oră, dar care visează, totuși, la o „țară ca afară”. Răspunsurile sunt la îndemână: dacă în țările civilizate există infrastructură pusă la punct, în România, unde de 30 de ani nu s-a făcut nicio autostradă, acestea par irealizabile.
Nu trebuie să fie și cazul Oradiei și Bihorului, consideră administrația județului și cea a orașului, care au pregătit un set de proiecte ambițioase. BIHOREANUL vă prezintă o analiză a planurilor care, materializate, vor oferi Zonei Metropolitane Oradea o infrastructură comparabilă cu a oricărui oraș european similar.
Din antichitate
„Fără conectivitate nu există dezvoltare, este o condiție de bază a dezvoltării. Investițiile urmează infrastructura, nu invers. E o axiomă”, a declarat președintele CJ Bihor pentru Bihoreanul, recunoscând că a croit planuri de conectivitate încă de când era primar de Oradea. „Speram că va veni o conjunctură când să le facem. Acum Primăria și Consiliul Județean colaborează, deci trebuie să acționăm”, mai spune Bolojan.
De ce conectivitate? În Oradea sunt peste 115.000 din cele 160.000 și tot aici se află mall-urile, spitalele, instituțiile de cultură, divertismentul. Așadar, trebuie îmbunătățită conectivitatea „internă” a județului: accesul fluent al navetiștilor la locurile de muncă și al bihorenilor în general la facilitățile specifice reședinței de județ. „Deplasându-se mai ușor, oamenii câștigă timp, nu ajung obosiți, nervoși, se reduc riscurile de accidente, poluarea”, spune șeful CJ Bihor.
Pe de altă parte, așezarea geografică a orașului atrage un trafic intens. Studiile, oricum vechi, din 2015, arată că zilnic circulau spre Oșorhei 25.000 mașini, spre Sânmartin 24.000, spre Biharia 15.000, spre Nojorid 12.000.
În fine, pentru că 40% din producția economică realizată în Oradea e destinată pieței europene, racordarea la principalele culoare europene de transport este vitală pentru firmele exportatoare.
„Nu necesitatea, ci finanțarea…”
Conectarea orașului cu localitățile vecine, cu orașele mari din România și cu Europa, precizează Bolojan, nu e singura necesară Oradiei și Bihorului: „Avem nevoie și de conectivitate științifică și tehnologică, de transferuri de tehnologii moderne pentru o economie competitivă, și sperăm să fie realizată în parteneriat cu Universitatea”.
Cum însă infrastructura de transport ține direct de administrațiile locale, cu asta au început CJ Bihor și Primăria. Iar pentru că „nu necesitatea era problema, ci finanțarea”, cele două administrații au vânat, practic, toate oportunitățile de acoperire a cheltuielilor din bani nerambursabili, europeni sau din bugetul național: prin Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional Sectorial Transporturi (POS-T) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), respectiv prin Programul Național de Investiții Anghel Saligny.
Racordarea la Europa
Planurile vizează 6 tipuri de proiecte, două având ca obiectiv racordarea la coridoarele rutiere europene. Unul a fost „copt” de Primărie când instituția era condusă de Bolojan: un drum de legătură cu Autostrada Transilvania (A3) și, prin aceasta, conectarea cu vestul Europei. În iulie a fost semnat contractul dintre firma austriacă Strabag și CNAIR, constructorii urmând să înceapă lucrările în primăvară.Acesta este finanțat prin POR și costă 545,9 milioane lei. Drumul va avea 19 km, cu două benzi pe sens, din Calea Sântandreiului, ajungând în A3 la 2,5 km de graniță. „În doi ani vom avea acest drum”, spune Bolojan.
Celălalt proiect, o premieră națională, l-a lansat după ce s-a mutat la Consiliul Județean: drumul expres (DX) Oradea-Arad. „Uitat” 10 ani de fosta CNADNR, Bolojan a profitat de OUG 101/2020 ce permite administrațiilor locale să preia asemenea planuri. În toamna anului trecut consiliile județene Bihor și Arad și primăriile din Oradea și Arad s-au asociat pentru actualizarea studiului de fezabilitate (SF). Proiectul estimat la 1,38 miliarde euro va fi realizat tot prin POR, contracronometru, deoarece actualul exercițiu financiar european se încheie în decembrie 2023. Până în primăvara anului viitor trebuie obținute avizele și finalizat SF-ul, în vară să fie gata PT-ul și HG pentru exproprieri, iar în primăvara lui 2023 să existe constructor, pentru ca finanțarea să fie asigurată prin fazare pe următorul exercițiu financiar european și să fie gata în 2026. Întinsă pe 119 km, cu două benzi pe sens și profil de autostradă, șoseaua va funcționa și ca centură a Salontei. Durata deplasării va fi înjumătățită, viteza medie actuală fiind de 60 km/h, iar drumul va asigura preluarea traficului de pe Via Carpatica, din nordul Europei, și accesul la coridorul IV pan-european, spre sudul continentului, cu beneficiile aferente.
Feroviar și aerian
Tot de conectarea orașului cu localitățile vecine țin alte două proiecte de infrastructură de transport, de data asta nu rutier, ci feroviar. În condițiile în care se pregătește electrificarea căii ferate Episcopia Bihor – Cluj Napoca (în preajma datei de 1 decembrie urmând licitația pentru PT și execuție), Primăria a pregătit, tot din vremea când Bolojan conducea Oradea, proiectul unui terminal intermodal rutier-feroviar pentru transbordarea containerelor cu mărfuri. Prevăzut pe 6,7 hectare în Șoseaua Borșului, proiectul de 10 milioane euro finanțat prin POS-T presupune construirea a două linii ferate între actualul sediu al Vămii Oradea, Gara Episcopia Bihor și drumul de legătură cu A3, a unor platforme betonate, a unei parcări pentru TIR-uri și a unei clădiri modulare.
Licitația pentru excuția centrului intermodal va fi lansată în ianuarie 2022, iar termenul de finalizare este 2023. Investiția va reduce traficul rutier de mărfuri în favoarea celui feroviar și va optimiza costurile transportatorilor, făcând mai competitive mărfurile românești destinate pieței europene și scăzând cheltuielile importurilor pentru piața autohtonă, spun autoritățile locale.
Un alt terminal, tot pentru mărfuri, dar care vizează transportul aerian, va fi cel cargo de la Aeroportul Oradea, de 14,38 hectare, pentru care CJ Bihor a semnat în august contractul de execuție cu cehii de la CT Park Iota, cei mai mare dezvoltatori de parcuri industriale și centre logistice din Europa de Est. Investiția de 32,07 milioane euro urmează să fie finalizată până în iunie 2023 și va permite companiilor orădene și din zonă care exportă bunuri cu valoare adăugată mare să le expedieze direct de aici, nu din Ungaria.
Ca spițele pe roată
Pentru conectivitatea în cadrul Zonei Metropolitane Oradea, CJ Bihor a lansat alte două tipuri de proiecte, primul pentru construirea a 6 drumuri județene între oraș și comunele Oșorhei, Sânmartin. Nojorid, Sântandrei, Biharia și Paleu, care vor funcționa „ca spițele unei roți având în centru orașul”, iar trei din ele și ca centuri (pentru Oșorhei, Sânmartin și Biharia).
Pentru drumurile dintre Oradea și Oșorhei, Nojorid și Sântandrei, SF-urile și PT-urile au fost făcute prin POS-T, iar execuția va fi finanțată prin POR (264 milioane lei). CJ Bihor vrea să liciteze execuția până la 1 decembrie, așa încât la primăvară lucrările să înceapă și la finele lui 2023 să fie gata.
Noua legătură cu Oșorhei va avea 5,83 km (iar în proiect vor fi modernizați și 12,7 km între Oșorhei și Copăcel), pornind de pe centura Oradea înainte de trecerea peste calea ferată, continuând spre drumul către Cheriu, intersectându-se cu cel spre Copăcel şi cotind apoi la stânga pentru a reveni în DN 1 în zona giraţiei către Fughiu. Drumul de legătură cu Nojoridul, de 8,3 km, va porni tot din centura Oradiei, prin cartierul Grigorescu, spre Livada, spre centrul comunei şi spre Apateu, urmând să aibă două braţe şi să funcţioneze ca o centură a comunei, iar în proiect vor fi amenajate de-a lungul lui și piste pentru bicicliști, iar DN 79 va fi lărgit la patru benzi din zona Aeroportului până la intrarea în Nojorid. Legătura cu Sântandrei, de 4,9 km, va funcționa și ea ca o centură, ocolind localitatea de la intrarea dinspre Girișu de Criș, continuând spre Crișul Repede și făcând joncțiunea atât cu drumul care leagă Sântandreiul de oraș prin girația din strada Cazaban, cât și cu viitorul DX Oradea-Arad și cu drumul dintre Oradea și A3.
Drumuri județene – centuri
Un nou drum județean, finanțat prin POIM cu circa 220,454 milioane lei, va lega Oradea de Sânmartin și va fi mărginit pe cei 5,7 km de o pistă pentru bicicliști. Traseul va porni din strada Iancu de Hunedoara cu un pasaj peste centura Oradiei, va continua de-a lungul Peței spre Băile 1 Mai cu un pasaj peste drumul dintre stațiune și Sânmartin, ajungând în DN 76 printr-o girație la ieșirea din Băile Felix, înainte de drumul comunal spre Cordău.
Ceva mai modest, un alt drum nou, de 3,15 km (estimat la 24,65 milioane lei), va lega alte două comune ale ZMO, Paleu și Biharia, iar această comună va avea și o centură de 5,6 km (estimată la 49,6 milioane lei) racordată la A3, licitațiile pentru execuția lucrărilor, ambele finanțate prin POR, urmând în primăvară pentru a fi gata în 2 ani.
Centura a doua
Pentru cel mai recent proiect de conectare a orașului cu zona metropolitană și pentru reducerea traficului de tranzit pe centura Oradiei este inelul rutier metropolitan. CJ Bihor și Primăria Oradea vor pune laolaltă sumele prealocate prin PNI Anghel Saligny (140 și respectiv 43 milioane lei). Estimat la 253, 2 milioane lei, drumul de 16,7 km va porni din centura Oșorheiului, ocolind Băile 1 Mai, cu viaducte în Betfia și peste DN 76 între benzinăria USA Oil și complexul President, apoi Băile Felix, cu o ieșire spre stațiune, Ciheiul și Apateul, ieșind în DN 79 pe raza comunei Nojorid.
Practic, șoferii care vor veni dinspre Arad pe drumul expres și vor să ajungă în Felix ori să continue spre Cluj nu vor mai intra pe centura Oradiei, ci vor coborî pe cea a Nojoridului, de continuând atât spre stațiune, cât și spre DN 1, iar cei ce vin dinspre Cluj nu vor mai aglomera centura orașului, ci vor urca pe inelul metropolitan fie spre DN 76, fie spre DN 79.
Deși gândit pe două benzi, Bolojan afirmă că va fi util, preluând mare parte din traficul de pe direcțiile Cluj, Deva și Arad, desfășurat acum pe centura Oradiei. „În următorii 10-20 de ani va putea fi lărgit”, spune el despre inelul metropolitan, al cărui SF va fi gata în primăvară, astfel ca la începutul anului viitor să fie pregătit pentru evaluarea Ministerului Dezvoltării, cel mai târziu în primăvara lui 2023 să înceapă lucrările, iar în cinci ani să fie încheiate.
Cap la cap, cei 200 km de noi drumuri și cele două terminale de mărfuri vor costa circa 1,7 miliarde euro (din care doar 50 milioane din fonduri românești) și vor asigura, spune Bolojan „o mobilitate bună pe o rază de 20-30 km în jurul Oradiei, zona cea mai aglomerată a județului”.
CE SPUN EXPERȚII / Pro, contra și rezerve
La solicitarea BIHOREANULUI de a analiza proiectele de conectivitate pentru ZMO au răspuns experți ai Asociației Pro Infrastructura și ai reprezentanței din România a Băncii Mondiale, care au apreciat planurile de infrastructură rutieră și feroviară.
Drumurile de legătură cu A3 și DX Oradea-Arad sunt de importanță strategică, consideră echipa Băncii Mondiale, care laudă „rețeta” Primăriei Oradea și CJ Bihor de a colabora cu autoritățile centrale. „Oradea are un model foarte bun pentru a accelera implementarea proiectelor majore. Acest model implică pregătirea de către administrația locală a documentațiilor tehnice, iar apoi predarea lor pentru implementare către CNAIR”, a transmis Anna Akhalkatsi, Country Manager al BM pentru România și Ungaria, subliniind despre „coridorul rutier rapid Oradea-Arad-Timișoara că este unul dintre drumurile cu cel mai mare impact economic din România”.
Directorul executiv al Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea (foto), se declară „impresionat” de felul în care municipalitatea și CJ Bihor se implică în rezolvarea problemelor de infrastructură rutieră, subliniind colaborarea cu CNAIR, începută de Primărie odată cu „upgradarea” centurii orașului cu pasaje supra și subterane. „Am rămas impresionat cum merg lucrurile la Oradea. La noi, administrațiile locale doar stau cu mâna întinsă”, spune Ciurea. Cu privire la drumurile de legătură dintre oraș și comunele periurbane, acesta afirmă că astfel de drumuri trebuie făcute în toate orașele, însă doar Bucureștiul a mai lansat recent o discuție despre necesitatea construirii a 100 km de drumuri radiale spre comunele învecinate. Despre inelul metropolitan, expertul spune că nu este important că are doar două benzi, ci că rezolvă deplasarea mai rapidă. „Nu trebuie să aibă 10 benzi, scopul lor e să asigure fluența prin eliminarea punctelor de conflict în trafic”: deplasarea să se facă cu viteze peste cele din localități, fără semafoare, treceri de pietoni etc.
Ciurea e sceptic, însă, cu privire la proiectul de conectivitate aeriană, ce presupune nu doar construirea terminalului cargo, ci și înființarea unei companii aeriene locale a CJ Bihor și Primăriei. „Aviația este neiertătoare, concurența e criminală. Înghite sume uriașe de bani despre care nu știu dacă e ok să fie din fonduri publice”, spune expertul.
În schimb, specialiștii BM sunt mai optimiști. „Un terminal cargo la aeroportul Oradea poate lărgi spectrul firmelor ce pot fi atrase la nivel local, iar o bună conectivitate aeriană este vitală pentru a încuraja dezvoltarea sectoarelor de servicii cu valoare adăugată ridicată. Când o firmă vrea să investească în altă țară, decizia alegerii locației este influențată, substanțial uneori, de ușurința cu care acea locație poate fi vizitată, la intervale regulate, de membrii echipei din compania mamă”, spune Anna Akhalkatsi, Country Manager al Băncii Mondiale.
(Articol publicat în eBihoreanul, în cadrul proiectului Eu Cohesion Funds Impact on People`s Live)
