Hărțuirea jurnaliștilor români este criticată de către Departamentul de Stat al SUA, în raportul privind drepturile omului în România, aferent anului 2023.
Documentul oficial menționează cazul Emiliei Șercan, în care Parchetul General a decis să închidă, fără o explicație clară, ancheta privind acțiunile de compromitere a jurnalistei, și cazul Crina Boroș, care a fost hărțuită în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o la sediul Ministerului Mediului, la care a participat alături de directorul Freedom House România, Cristina Guseth.
Libertatea lor de exprimare a fost limitată de accesul restricționat sau de accesul plătit la informații de interes public
„Constituția prevedea libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și a altor mass-media, iar guvernul a respectat parțial acest drept.
Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor.
Reporterii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost limitată de accesul restricționat sau de accesul plătit la informații de interes public emise de guvern și instituții publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau licitații care implică fonduri publice, precum și dosarele academice ale funcționarilor publici.
Reporterii și ONG-urile au trebuit adesea să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a accesa informațiile publice.
Unii reporteri din întreaga țară au fost hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de autoritățile pe care le-au investigat sau de împuterniciții lor”, menționează Departamentul de Stat în raportul său privind România.
Hărțuirea jurnaliștilor români. Șercan, atacată la ordinul PNL
Pe 24 octombrie, Parchetul Curții de Apel București a închis ancheta pentru presupuse hărțuiri, amenințări, șantaj și încălcări ale vieții private la adresa jurnalistei de investigație Emilia Sercan, notează Departamentul de Stat american.
„Mai multe grupuri interne și internaționale pentru libertatea presei, inclusiv Reporteri fără Frontiere, au semnat o scrisoare comună prin care au condamnat decizia procurorilor și au constatat mai multe eșecuri și încălcări ale procedurii în anchetă.
Publicația independentă online Hotnews a susținut că hărțuirea împotriva lui Sercan a fost tolerată și posibil dirijată de reprezentanții Partidului Național Liberal (PNL), aflat la guvernare. Hotnews a afirmat că membrii PNL au fost instruiți să o atace pe Sercan în timpul interviurilor date presei și să insiste că a vrut «o răzbunare politică» și a avut «rele intenții».
În ianuarie, pe Facebook au fost publicate două articole denigratoare la adresa lui Șercan și două site-uri de știri.
Platforma Misreport a analizat postările și a susținut că acestea au fost plătite de o agenție de publicitate înregistrată la Autoritatea Electorală Permanentă ca având contracte cu PNL în campaniile electorale din 2020”, menționează Raportul privind respectarea drepturilor omului în România.
Între timp, Înalta Curte a hotărât redeschiderea dosarului și a cerut Parchetului General să reînceapă ancheta.
Citește și: Înalta Curte a hotărât redeschiderea dosarului Emiliei Șercan, în cazul kompromatului
Hărțuirea jurnaliștilor români. Crina Boroș, interogată la Ministerul Mediului
Departamentul de stat prezintă, la capitolul „Violență și hărțuire”, și cazul jurnalistei de investigații Crina Boroș, care a fost intimidată, insultată și obstrucționată de către personalul SUMAL, departament din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România.
Jurnalista documenta o investigație despre tăierile ilegale de pădure din România, pe care a publicat-o ulterior în PRESShub.
„Crina Boroș a susținut că personalul de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a supus-o la două ore de interogatoriu agresiv în timpul unei întâlniri din 18 mai.
Boroș încerca să documenteze acuzațiile de tăiere ilegală de lemn, minerit și distrugere a habitatului. Ca parte a investigației sale, în august 2022, Boroș a depus o solicitare pentru acces la date publice privind permisele de exploatare forestieră și tăietorii de lemne.
Ea a susținut că un participant la întâlnire a încercat să o preseze să nu mai investigheze și a acuzat-o că reprezintă «interese politice obscure».
Institutul Internațional de Presă a cerut ministrului Mediului de atunci Tánczos Barna să denunțe public acțiunile personalului său și să furnizeze datele căutate de Boros”, arată raportul Departamentului de Stat.
Citește și: Ministerul Mediului, somat internațional pentru obstrucționarea jurnalistei Crina Boroș
Ministerul Mediului nu a dat datele despre tăieri. Freedom House România a cerut în instanță informațiile publice din SUMAL
Ministerul Mediului a refuzat să pună la dispoziția jurnalistei Crina Boroș datele din SUMAL, în ciuda solicitărilor repetate. Prin urmare, Freedom House România, deținătoarea site-ului PRESShub, a decis să solicitate aceste informații publice în instanță.
Procesul este în curs de desfășurare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
