* Eugenia B. are sentință definitivă pentru a fi pusă în posesie cu 500 mp
* Pentru fiecare zi de întârziere, Primăria trebuie să plătească 500 de lei
* Sunt deja doi ani de când trebuia să fie pusă în posesie și s-au adunat 400.000 de lei despăgubiri
* Acești bani îi suportăm de la bugetul local, nu-i plătește Mihai Chirica din buzunar
* Ca să evite plata, Primărie recurge la tot felul de trucuri procedurale. Se ajunge ca statul să-și bată joc de cetățenii cărora justiția le-a dat dreptate
* Revoltător: când era viceprimar, Gabriel Harabagiu și-a rezolvat problema retrocedării a 15.000 mp în doar două săptămâni de la sentința definitivă
* El a primit 1,5 ha în Moara de Vânt, o afacere de 2 milioane de euro
* În cazul de azi, o ieșeancă oarecare nu primește o nimica toată de 500 mp, iar noi suntem cei care îi plătim despăgubirile, o sumă exorbitantă
Fără nicio logică, primarul Mihai Chirica refuză, cu încăpățânare, să aplice mai multe sentințe judecătorești definitive. Ca reprezentant al Comisiei locale de fond funciar, Chirica nu vrea să-i dea unei femei în vârstă, Eugenia B., 500 mp de teren la care tatăl acesteia a avut dreptul.
Primarul a pierdut pe linie în instanță. Mai mult, judecătorii au hotărât că femeia este îndreptățită să primească penalități de întârziere pentru nepunerea în aplicare a sentinței: 120.000 lei și 388.000 lei. Degeaba. Chirica nici nu dă pământul, nici nu plătește penalitățile.
„Multe primării nu pun în aplicare sentințele civile invocând fel de fel de motive”, a spus un jurist. Executorul judecătoresc Ionuț Hitruc a completat: „E doar o prelungire a agoniei. În final, Primăriei i se va pune poprire pe conturi și plata se va face”.
Toate actele erau în regulă
Tatăl Eugeniei B. a avut 6.000 de metri pătrați, teren ce a fost trecut la stat, în baza Decretului nr. 115/1959. „Aspecte necontestate în cauză”, au spus judecătorii. Din această suprafață, 4.500 mp i-au fost reconstituiți în Bârnova, încă 1.000 mp au făcut obiectul unui alt demers. Și au rămas cei 500 mp în discuție.
„Prin adresa nr. 3182/07.10.2009, emisă de Instituția Prefectului Județului Iași s-a comunicat reclamantei faptul că B.G. (tatăl său – n.r.) a fost identificat ca figurând în listele rezolvărilor de dosare de la Primăria Municipiului Iași, ca fiind validat cu suprafața de 0,60 ha”, a notat magistratul. Așadar, validat pe întreaga suprafață deținută anterior.
Scurtă cronologie:
– demersurile pentru recuperarea celor 6.000 mp au demarat în 1991, prin cereri la diferite instituții publice
– în 1992, a fost emis titlu de proprietate pentru 4.500 mp
– printr-o adresă a Prefecturii din 2009, se recunoaște că validarea a fost pentru întreaga suprafață de 6.000 mp
– prin decizia civilă din 2011 a Tribunalului Iași a fost admisă cererea având ca obiect înscrierea autorului reclamantei cu suprafața de 1.000 mp teren agricol în anexa 27 a mun. Iași
– în 2014, Judecătoria a respins cererea Eugeniei B. pentru diferența de 500 mp
– în 2015, la apel, Tribunalul i-a dat câștig de cauză femeii. „Obligă Comisia Locală de fond funciar Iași la punerea în posesie a reclamantei cu suprafața de 500 mp teren pe raza municipiului Iași, la întocmirea documentației prealabile emiterii titlului de proprietate și la înaintarea ei către pârâta Comisia județeană de fond funciar Iași. Obligă pârâta Comisia județeană de fond funciar Iași la emiterea titlului de proprietate privind suprafața de 500 mp teren pe raza municipiului Iași. Definitivă”. Și s-a acordat un termen de 10 zile pentru punerea în aplicare
– cu sentință definitivă din 2015, Eugenia B. a încercat să ia cei 500 mp. Pentru punerea în executare a deciziei, s-a început chiar executarea silită în 2016. „S-a acordat debitoarei un termen de 10 zile pentru a aduce la îndeplinire obligația din titlul executoriu. Acest termen a expirat fără ca debitoarea să își fi îndeplinit obligațiile din titlul executoriu”. Adică, sentința a fost ignorată, femeia nu și-a primit pământul
– după alte câteva luni, femeia s-a adresat din nou judecătorilor. De această dată, pentru a obține penalități de întârziere pentru nepunerea în aplicare a sentinței cu cei 500 mp. Judecătoria a admis cererea reclamantei (Eugenia B.) de obligare a pârâtei la penalități de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data pronunțării încheierii și până la executarea obligației de a face
– în 2017, instanța a statuat o primă sumă cu titlu de penalități în valoare de 120.000 lei, aferentă anilor 2015-2016
– printr-o nouă decizie, din 2020, valoarea penalităților pentru perioada 2017-2019 a fost fixată la 388.000 de lei (pe același principiu, de 500 lei pe zi).
Investigația integrală poate fi citită pe REPORTERIS.RO
