Gabriel Oprișan, managerul Institutului de Psihiatrie „Socola”, unitate subordonată Ministerului Sănătății, a precizat, într-o discuție cu reporterii noștri, că imobilul, monument istoric, s-ar putea prăbuși în orice moment și că doar o investiție de restaurare rapidă l-ar putea salva.
Întrucât fondurile date de Ministerul Sănătății abia ajung pentru spital, Gabriel Oprișan spune că a încercat să găsească soluții, în alte locuri, pentru a salva clădirea.
Astfel, o campanie de strângeri de fonduri pentru salvarea „Casei Creangă” a fost organizată, anul trecut, de Institutul „Socola”, în colaborare cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei.
„Nefiind o locație în care să se desfășoare activitate medicală, ne-a fost greu să obținem fonduri pentru modernizarea ei. Anul trecut, ministrul Culturii a fost și la noi, însă ne-a spus că nu sunt bani, dar, moral, ne sprijină. De aceea am decis să organizăm această campanie, care a avut un oarecare ecou”, spune managerul Gabriel Oprișan.
În urma chetei publice organizate pentru salvarea „Casei Creangă” s-au strâns 40.000 de lei. În jur de 20.000 de lei au fost donați de către Sindicatul „Sanitas”, alți 10.000 de lei de Mitropolie și aproximativ 10.000 de lei de diverse persoane. Firmele, pe care, la începutul campaniei, organizatorii sperau că le vor mobiliza să doneze, nu s-au înghesuit să dea bani.
Gabriel Oprișan spune că, din banii strânși, s-a comandat documentația de avizare a lucrărilor de intervenție. Un fel de studiu de fezabilitate prin care s-a stabilit cât ar costa reabilitarea.
Achiziția apare în SEAP în data de 22 august 2016, iar câștigătorul contractului a fost SC Pro-Activ Consulting SRL Iași, care a primit pentru studiu 43.300 de lei. Adică toți banii donați pentru salvarea „Casei Creangă”.
În timpul strângerii de fonduri, în mesajele publice, reprezentanții Institutului „Socola” spuneau că și-ar dori ca, în „Casa Creangă”, să fie înființat un centru de cercetare pentru copii și adolescenți.
„Înființarea unui Centru de Cercetare modern în psihiatrie ar permite acestor pacienți o abordare complexă cu oferirea unui plan de suport și consiliere pentru resemnificarea traseului de viață, socializarea directă, reinventarea copilăriei în scopul reînvățării bucuriei contactului cu sine în realitatea prezentă (nu cea virtuală), folosind ancorele mesajului inocenței copilăriei din poveștile lui Creangă. «Casa Creangă» ar putea deveni astfel un punct de reper pentru redarea sensului pentru existență și viață adaptat etapelor de dezvoltare caracteristice – copil sau adolescent”, preciza atunci Andreea Szalontay, medic primar-șef din cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
La un an după cheta publică de la Iași, reprezentanții institutului și-au lărgit perspectivele.
„Potrivit acestui studiu pe care l-am realizat ar fi nevoie de aproximativ 1,9 milioane de lei pentru reabilitarea clădirii”, mai spune Gabriel Oprișan.
Acesta s-a gândit și la mai multe piste prin care ar putea face rost de bani:
– un sprijin de la autoritățile locale și județene;
– fonduri europene;
– un parteneriat public-privat.
Însă, cel puțin până la redactarea acestui material, totul a rămas la stadiul de plan.
„După ce avem toate avizele ne gândim la fonduri”, a mai spus managerul unității sanitare. Pe lângă varianta centrului de cercetare, în discuția cu jurnaliștii noștri, managerul de la „Socola” a mai vorbit și de posibilitatea ca, dacă va fi modernizată, clădirea să fie transformată într-un hotel pentru pacienții și aparținătorii acestora. „Eu îmi doresc să o fac (n.r. modernizarea clădirii) și e imposibil să nu se fructifice vreuna dintre aceste soluții”, a declarat Oprișan.
Istoria seminarului
„Casa Creangă” este cea mai veche dintre toate clădirile ce aparțin Institutului „Socola”. Întreg complexul este declarat monument istoric însă restul imobilelor, majoritatea folosite în activitatea medicală, au mai fost modernizate de-a lungul timpului.
„Casa Creangă” este doar unul dintre corpurile fostului seminar care, potrivit mai multor surse istorice, a fost înființat, în 1803, de către Mitropolitul Veniamin Costache. La momentul respectiv, în acel loc se afla Mânăstirea „Socola”, complexul devenind spital de psihiatrie abia la începutul secolul XIX.
În cartea „Două secole de învăţământ teologic seminarial” – coordonată de Pr.Mihai Vizitiu, Pr. Dragoş Bahrim și A. Timofti – este explicat și un posibil motiv pentru care, în 1885, Seminarul Teologic de la „Socola” a fost desființat: „În anul 1886 Mănăstirea Socola a fost desfiinţată, în acel loc funcţionând până în 1905 o şcoală de meserii şi după aceea Azilul de alienaţi, iar lăcaşul de cult al mănăstirii a devenit biserică parohială. Se pare că în luarea deciziei strămutării un rol important l-a avut chiar regele Carol care, vizitând Seminarul «s-a spăimântat de starea de groază în care l-a găsit» şi a decis mutarea acestuia la Iaşi”.
Consilierul cultural Constantin Sturzu, din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a precizat că ceea ce a mai rămas din sediul fostului seminar are și o însemnătate lingvistică în istoria noastră. „Este o clădire importantă pentru istoria învățământului teologic, gândindu-ne că Seminarul «Veniamin Costachi» este prima școală unde s-a predat în limba română care a format numeroase personalități atât pentru Biserica Ortodoxă cât și pentru neamul aceasta”, a explicat acesta.
