Procurorii au cerut arestarea şefului grupului Cătălin Gheorghiţă Sandu, a avocatului Alexandru Tudor Bernic şi a notarului Răzvan Ionuţ Costin, dar judecătorii i-au plasat sub control judiciar. Cazuri concrete de vânzări de terenuri şi cum se împărţea prada! Milionarii ieşeni cu bani veneau ca la borcanul cu miere. În dosarul procurorilor apar nume cunoscute din domeniul imobiliarelor: Ioan Zapodeanu, Mihai Cozma, Florin Toma, Ilie Airinei, Gabriel Grigorovici, Daniel Niculiţă ori Marian Alexe.
Setea de înavuţire rapidă a unora şi dorinţa de a scăpa de terenuri pe care nu le puteau munci a altora par să se fi întâlnit în buzunarele reţelei infracţionale care procurorii DIICOT spun că au reuşit să o destructureze. Propunerile de arestare făcute ieri de procurori creionează imaginea unei grupări rapace, inventive şi influente, capabilă să ducă de nas până şi oameni de afaceri hârşiţi în tranzacţii imobiliare.
În filmul poliţist turnat de procurori, firul de nisip care a spulberat un angrenaj care funcţiona de ani buni a fost reprezentat de un bătrân de 90 de ani, care şi-a dat seama că este pe cale să fie păcălit. În întreg scenariul, pare de neînţeles faptul că indivizii par să fi crezut că ulciorul este de tablă şi nu se va sparge niciodată, indiferent ce ar face. De cealaltă parte, avocaţii se declară optimişti. Dacă dosarul profitorilor imobiliari este beton sau, dimpotrivă, un castel din cărţi de joc, se va vedea în instanţă. După reţinerile de miercuri, seara de ieri a adus o primă înfrângere pentru procurori: cele trei propuneri de arestare avansate au fost respinse.
Din actele dosarului se conturează imaginea unui grup format dintr-un nucleu de trei persoane, în jurul căruia se strângeau diverşi colaboratori, proveniţi din rândurile lumii interlope ieşene la fel de uşor ca şi din rândurile funcţionarilor administraţiei publice. Grupul era condus de Cătălin Gheorghiţă Sandu, personaj „fără calitate profesională specială”, cum îl numesc procurorii, implicat în ultimii 10 ani în numeroase afaceri imobiliare. Ceilalţi doi membri ai nucleului ar fi fost avocatul Alexandru Tudor Bernic şi notarul Răzvan Ionuţ Costin.
Cătălin Sandu îşi folosea cunoştinţele şi sursele din domeniul imobiliar pentru a identifica persoane vârstnice ale căror cereri de retrocedare a unor terenuri fuseseră aprobate de comisiile de fond funciar sau de instanţă, moştenitori cărora nu le fusese emis încă certificatul de moştenitor sau persoane care aveau titlu de proprietate pentru un teren a cărui situaţie juridică devenise ulterior incertă. După obţinerea informaţiilor, Cătălin Sandu lua legătura cu notarul Costin, care avea acces, prin natura meseriei sale, la diverse baze de date. Costin verifica situaţia juridică a terenurilor şi obţinea copii după anumite documente. Dacă erau necesare informaţii suplimentare, acestea erau obţinute fie de Sandu, fie de Iulian Ilincariu, un alt membru al grupului, de la funcţionari ai Oficiului de Cadastru (OJCPI) sau ai Primăriei. Procurorii au identificat patru funcţionari, fără a fi clar dacă aceştia erau conştienţi că se fac părtaşi la o viitoare escrocherie.
Cheia „surselor” lui Sandu era un referent al OJCPI, care furniza copii după schiţe cadastrale, cărţi funciare, hotărâri judecătoreşti ori titluri de proprietate. Serviciile furnizate de funcţionari nu erau gratuite, aceştia fiind recompensaţi financiar periodic, cu sume variind în funcţie de valoarea „ponturilor” furnizate.
După întocmirea „dosarului”, Sandu îi contacta pe proprietarii sau moştenitorii terenului respectiv, spunându-le că există persoane interesate să le achiziţioneze şi le propunea un preţ bun. Urma o întâlnire cu viitoarea victimă, fie la domiciliul acesteia, fie în localuri precum restaurantul Dunărea, Déjá Vue, cafeneaua Piaţa Unirii ori cafeneaua care funcţiona în Târgu Cucu la parterul blocului unde este situat notariatul Coste Ştefan şi asociaţii, la care participau şi avocatul Bernic şi notarul Costin.
Victima era convinsă să încheie un contract special de mandat sau o împuternicire notarială pe numele lui Sandu, prin care acesta era împuternicit să tranzacţioneze terenul în numele proprietarului. Ulterior, terenul era vândut, dar banii nu mai ajungeau la proprietar, ci se opreau în buzunarele membrilor grupului. Aceştia nu se grăbeau. În cazul terenului deţinut de M.F., între contactarea victimei şi vânzarea efectivă a terenului acesteia au trecut patru ani. În alt caz, proprietara a fost contactată în 2017, iar o parte a terenului de 34 ha a fost vândută în 2020.
Acest mod de lucru ducea şi la perioade de „secetă”, în care nu existau încasări. În această situaţie, pentru a păstra interesul membrilor grupului, Cătălin Sandu împrumuta sume importante de la persoane din lumea interlopă, precum Adrian Corduneanu. La acesta se apela şi pentru asigurarea protecţiei grupului.
Articolul complet poate fi citit pe ZIARUL DE IAȘI.
