Iașiul a atras fonduri europene pentru un pasaj subteran în zona Fundație și unul suprateran între zonele Alexandru și Păcurari, pe o axă de finanțare specială a Programului Operațional Regional. Lucrările au avut întârzieri semnificative, termenul de finalizare fiind amânat și de zece ori – inaugurarea s-a decalat astfel cu 17 luni! Pasajul Eminescu a fost finalizat cu mari emoții, la un moment dat șantierul fiind abandonat de constructor. În fine, Primăria a fost și bună de plată, în urma corecțiilor financiare aplicate de Uniunea Europeană.
Implementarea proiectelor europene s-a dovedit a fi o nucă tare pentru Primăria Iași. Ieșenii au plătit scump „banii gratis” de la UE, una dintre cele mai mari probleme fiind numeroasele întârzieri de pe șantiere.
În perioada 2007-2015, municipalitatea ieșeană a avut la dispoziție peste 100 milioane euro din fonduri europene, bani rezervați pe o axă de finanțare specială din cadrul Programului Operațional Regional. În calitate de pol de creștere, un Iași vizionar ar fi trebuit să vină, cel puțin parțial, și cu proiecte menite să creeze un context de dezvoltare inclusiv pentru localitățile limitrofe. În schimb, Primăria a ales să cheltuiască banii în special pe lucrări de infrastructură pe raza municipiului, de la refacerea de străzi și până la lucrări de o amploare ceva mai mare, respectiv construirea de pasaje rutiere supra- sau subterane.
Contractele de finanțare au început să fie semnate în 2010, iar unele proiecte au fost finalizate pe ultima sută de metri, Primăria fiind pe punctul de a pierde finanțări nerambursabile. Întârzierile în implementare au dat peste cap un oraș din ce în ce mai aglomerat, problemele majore de trafic devenind o obișnuință. Au fost șantiere la care termenul de finalizare a fost amânat chiar și de zece ori, ceea ce s-a tradus în tăieri de panglici și cu până la 17 luni întârziere. Autoritățile nu au făcut rabat de festivisme, în ciuda tergiversărilor proiectelor: ieșeni chemați la inaugurare prin afișe lipite prin oraș, sobor de preoți pentru sfințire și declarații cu mult patos.
În continuarea articolelor cu privire la modul în care s-au cheltuit la Iași bani europeni, prezentăm astăzi două „cazuri-școală” a căror implementare a fost una tumultuoasă, cu probleme de la erori de proiectare și până la lipsa unor decizii ale Primăriei care să fi generat un management mai bun. Este vorba despre construirea primelor pasaje rutiere la Iași de după Revoluție, investiții care probabil nu ar fi fost posibile fără oportunitatea accesării fondurilor europene.
Primăria a construit două pasaje: unul subteran și celălalt suprateran
Prin intermediul a două proiecte distincte, Primăria a construit în perioada 2010-2015 două pasaje, ambele în partea de vest a orașului: pasajul subteran Mihai Eminescu (286 metri) și pasajul suprateran Octav Băncilă (526 metri). În primul rând, trebuie clarificată valoarea fiecărui obiectiv, de-a lungul timpului fiind vehiculate sume contradictorii. Costurile efective de construcție sunt reflectate în valoarea de inventar a fiecărui pasaj, care figurează în patrimoniul public al municipiului Iași. Astfel, pasajul Băncilă a costat 34,6 milioane lei, dar la această sumă se adaugă lucrări suplimentare la rețele de utilități (11,07 milioane lei) și la sistemul de iluminat public (1,25 milioane lei). Rezultă costuri de 46,9 milioane lei pentru realizarea unui pasaj suprateran de 532 metri (272 metri – sector suspendat, restul fiind trei rampe de acces) cu o singură bandă de circulație pe sens.
Pasajul Băncilă a făcut parte dintr-un proiect ce prevedea și asfaltarea mai multor străzi, așa că valoarea integrală a lucrărilor a fost de 67,7 milioane lei.
În cazul pasajului Eminescu, valoarea ajunge la 37,9 milioane lei (28,3 milioane lei – pasajul și 9,6 milioane lei – rețele utilități și alte intervenții). Pasajul are 286 metri, câte o bandă de circulație pe sens și două rampe de acces. În schimb, valoarea totală a contractului de lucrări a fost de peste 56 milioane lei, în contextul în care proiectul a mai prevăzut asfaltarea unor bulevarde și înlocuirea unor linii de tramvai. De menționat că sumele nu cuprind banii achitați pentru alte servicii (management, asistență tehnică, audit proiect, consultanță), dar, cumulat, este vorba de câteva sute de mii lei în cazul fiecărui proiect. În același timp, sumele nu conțin TVA.
Proiectele celor două pasaje au fost primele semnate de către Primăria Iași în cadrul POR 2007-2013, în luna septembrie 2010, dar nu și primele finalizate: implementarea lor a fost anevoioasă. Pasajul Eminescu a fost inaugurat în decembrie 2014, iar pasajul Băncilă, în decembrie 2015. Anterior, ultimul pasaj rutier construit de autorități locale și care a fost inaugurat la Iași fusese dat în folosință în 1987 – un pasaj subteran din capătul cartierului Păcurari.
Pasajul Eminescu, inaugurat cu 17 luni întârziere
Pasajul subteran a fost construit într-o zonă de maximă importanță pentru oraș: pe sub intersecția „Fundație” ce leagă cartierele Păcurari, Copou, Centru, precum și zona Gării Iași. Pasajul este pe direcția Păcurari (principala poartă de intrare în Iași) – Centru și asigură continuitatea șoselei Păcurari cu bdul Independenței. Anterior, circulația era gestionată doar printr-un sens giratoriu și semafoare, ceea ce crea destule blocaje în intersecție, mai ales că zona este tranzitată și de căi de rulare pentru tramvaie.
Ideea unui pasaj subteran a fost vehiculată prima dată în anul 2006, proiectul fiind adus în atenție de un cadru didactic de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”. Inițial, s-a propus ca pasajul să aibă câte două benzi de circulație pe sens, dar oficialii Primăriei au decis amenajarea unei singure benzi pe sens, în contextul proximității de monumentul istoric în care funcționează Bilblioteca Centrală Universitară.
În 2007, pasajul încă era la nivel de discuții și declarații publice, municipalitatea analizând inclusiv ideea unui credit. Un an mai târziu, Primăria a scos la licitație proiectarea pasajului și a decis să acceseze fonduri europene. Conform studiului de fezabilitate, finalizat în aprilie 2009, valoarea estimată pentru construirea pasajului ajungea la 29,4 milioane lei. După semnarea contractului de finanțare europeană (septembrie 2010), au început licitațiile pentru derularea proiectului, iar cel de lucrări a fost semnat în noiembrie 2011.
Inițial, termenul de finalizare era luna iulie 2013, dar pasajul a fost inaugurat abia în decembrie 2014, fiind semnate nu mai puțin de zece acte adiționale. Lucrarea a fost câștigată de o asociere de firme formată din SC Construcții Feroviare (SCCF) Iași și Loial Impex SRL. Primăria estimase o valoare de 67,2 milioane lei pentru întregul proiect, dar asocierea și-a adjudecat contractul cu 53,1 milioane lei.
Lucrările au demarat efectiv în martie 2012, dar în vara aceluiași an au început problemele, după ce liderul de asociere (SCCF Iași) și-a schimbat acționariatul. „A fost subevaluată oferta, iar noul constructor (noul acționar al SCCF – n.red.) a fost pus într-o situație delicată. Fiind o companie națională (Compania în Transporturi SA București – n.red.), cu lucrări foarte multe, probabil își acoperă cheltuielile financiare de ici-colo, cum toți îl plătesc. Noi îl plătim la timp, dar din păcate nu a reușit să termine lucrarea la timp”, declara în august 2014 Gheorghe Nichita, primar al Iașiului la acea vreme.
Afirmațiile lui Nichita veneau după mai multe amânări în finalizarea proiectului. De-a lungul timpului, acesta a fost și principalul motiv invocat de către Primărie în tergiversarea lucrării: problemele financiare ale constructorului. În decembrie 2013, municipalitatea ia o decizie în premieră în relația cu o firmă, când proiectul era implementat la 90%: impune penalizări din valoarea lucrărilor rămase pe fiecare zi de întârziere (0,1%).
„Cu cât se lungește mai mult, cu atât se plătește mai mult. Noi am tot păsuit constructorul. Când au dat de caverne (au fost descoperite unele vestigii arheologice, dar fără însemnătate istorică – n.red.), am înțeles și am prelungit contractul. Când au fost alte dificultăți, am înțeles. A fost însă o proastă organizare a lor, la nivel de management”, declara actualul primar al Iașului, Mihai Chirica, viceprimar la acea vreme.
În final, penalitățile aplicate constructorului de către Primărie au ajuns la 199.374 lei.
Proiectul a luat o altă turnură în primăvara anului 2014: Primăria a evitat să rezilieze contractul cu SCCF (care deja abandonase șantierul de mai multe săptămâni), dar a decis ca lucrarea să fie finalizată de partenerul de asociere (Loial Impex), al cărui aport anterior fusese doar de a executa marcaje rutiere pe străzile asfaltate prin proiect. La rândul ei, această firmă oferă mai multe termene de execuție, timp în care Primăria le garanta ieșenilor că acestea vor fi respectate. În cele din urmă, pasajul a fost inaugurat în decembrie 2014, ocazie cu care municipalitatea nu a făcut rabat de la festivități: a chemat ieșenii la inaugurare cu afișe lipite prin oraș, a invitat zeci de politicieni și oficialități, iar panglica a fost tăiată de Nichita și ÎPS Teofan. Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a ținut chiar și o alocuțiune după obișnuita sfințire cu sobor de preoți.
Cele 17 luni de întârziere au însemnat pentru ieșeni probleme majore de trafic aproape în fiecare zi, ce au creat un efect de domino și în alte zone. În total, șantierul a fost deschis mai bine de 1.000 de zile: martie 2012 – decembrie 2014.
Între timp, pasajul și-a dovedit utilitatea: traficul este fluidizat în intersecție, în condițiile în care zona face legătura între trei dintre cele mai circulate cartiere din oraș.
Pasajul Băncilă: erori de proiectare au dus la lucrări suplimentare
Pasajul Octav Băncilă este un proiect în atenția autorităților ieșene de peste 50 de ani, ideea construirii unui astfel de pasaj fiind vehiculată încă din anii ‘70. Pasajul trece peste calea ferată și asigură legătura dintre două cartiere destul de populate ale Iașului (Alexandru cel Bun și Dacia) cu alte trei zone importante: Păcurari, Copou și Centru.
Înainte de construirea pasajului, cetățenii din primele două cartiere menționate puteau ajunge în celelalte zone doar pe două căi principale: una presupunea cozi întinse la o trecere peste calea ferată cu barieră, iar a doua consta într-un pod supraaglomerat, dat în folosință în 1981, pe a cărui structură timpul și-a lăsat urmele. Acesta este și avantajul pasajului Băncilă: a eliminat cele două dopuri de trafic și a creat o legătură rutieră mult mai facilă.
În context, demn de menționat este că pasajul Băncilă se află la circa 1 km de pasajul Eminescu, iar legătura între ele este făcută prin strada Păcurari.
Contractul de lucrări pentru execuția pasajului Băncilă a fost semnat în septembrie 2011, la un an după încheierea acordului de finanțare cu UE. Lucrarea a fost adjudecată de Conest SA cu o sumă de 54,8 milioane lei, în condițiile în care valoarea estimată de Primărie era de 63,7 milioane lei. Nouă ofertanți s-au înscris la licitație, iar prețul cel mai scăzut a fost criteriul de atribuire. Numai că, surpriză, în februarie 2015, când pasajul deja trebuia să fie funcțional (termen de execuție inițial: februarie 2014), Conest SA a primit de la Primărie o suplimentare cu 12,9 milioane lei. În același timp, în urma unor negocieri cu municipalitatea, Conest a renunțat la 3,8 milioane lei din contractul inițial.
Totuși, în final, lucrările la pasaj au ajuns să coste mai mult – 64 milioane de lei – față de valoarea estimată inițial de municipalitatea ieșeană. De menționat că noul cost al lucrărilor s-a încadrat totuși în valoarea prevăzută în contractul de finanțare europeană, de 68,1 milioane lei.
Este una dintre explicațiile Primăriei pentru lucrările suplimentare, explicație consemnată în caietul de sarcini al licitației. Astfel, au fost necesare noi lucrări la rampele de acces, la bretelele de acces și pentru relocarea unei conducte de apă (schimbarea soluției tehnice a dus la suprapunerea rampei peste această instalație).
Despre problemele de la pasaj se știa încă de la începutul anului 2014, dar Primăria a întârziat cu reproiectarea lucrărilor. Față de pasajul Eminescu, în cazul căruia tergiversarea a creat mari probleme de trafic, în situația pasajului Băncilă problemele de circulație au fost de o amploare mai mică, dar au afectat în principal un bulevard important din oraș pe unde este redirecționat traficul greu.
Din punct de vedere tehnic, pasajul Băncilă a bifat câteva premiere pentru Iași, precum cea mai mare deschidere – 70 metri peste calea ferată, distanță între piloni de susținere – sau primul pod din oraș pe care au fost montate panouri fonoabsorbante. De asemenea, față de celelalte poduri din Iași, pasajul Băncilă este de tip compozit (oțel-beton), fiind conceput ca o grindă continuă.
De remarcat că, în decembrie 2015, Primăria nu a mai organizat o tăiere de panglică la pasajul Băncilă, darea în folosință a noului obiectiv fiind anunțată doar prin intermediul mass-media.
Corecții financiare de 6,5 milioane lei
În cadrul celor două proiecte europene au fost aplicate nouă corecții financiare, în valoare totală de 6,5 milioane lei, cea mai mare „amendă” fiind aplicată în cazul lucrărilor la pasajul Băncilă (3,4 milioane lei) pentru nepublicarea în jurnalul european a unei erate privind modificarea condițiilor pe parcursul producerii de achiziție publică. Însă suma aferentă acestei corecții a fost rambursată către municipalitatea ieșeană în urma unei ordonanțe de guvern, OG 14/2013. Pentru o parte dintre celelalte corecții, Primăria a deschis procese în instanță; pe unele le-a câștigat, pe altele le-a pierdut. Cel mai frecvent, autoritatea de management a aplicat sancțiuni cauzate de faptul că Primăria Iași a introdus cerințe restrictive la licitațiile organizate în cadrul proiectelor.
În implementarea proiectelor au fost implicate nu mai puțin de zece societăți: Expert Proiect 2002 (șase contracte în cazul pasajului Băncilă: proiectare, consultanță în management de proiect, asistență tehnică, reproiectare), Medos Construct&Construct (câte două contracte la fiecare proiect – dirigenție de șantier), Conest (trei contracte, dintre care două la pasajul Băncilă – lucrări de execuție și unul la pasajul Eminescu – lucrări de arhitectură), Prim Audit, Afil Audit, Operativ Metalco (publicitate), Pod Proiect (asistență tehnică pasaj Eminescu), Street Events (publicitate), Avensa Consulting (consultanță) și SCCF (lucrări execuție pasaj Eminescu). În același timp, în cazul pasajului Eminescu, a fost semnat un contract și cu Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași pentru cercetări arheologice.
Pasajul Băncilă a fost construit în cadrul proiectului intitulat „Axa de dezvoltare Nord-Sud”, care a cuprins și asfaltarea a circa 9 km de străzi. Valoarea totală inițială a fost de 85 milioane lei, finanțarea nerambursabilă fiind de 54,8 milioane lei, restul banilor fiind asigurați de către guvern (12 milioane lei) și de la bugetul local (1,4 milioane lei).
Pasajul Eminescu a fost implementat prin intermediul proiectului intitulat „Dezvoltarea axei de transport est-vest”, care a mai cuprins reabilitarea a trei artere de circulație și înlocuirea unei căi de rulare pentru tramvaie. În acest caz, valoarea totală inițială a proiectului s-a ridicat la 75,2 milioane lei (48,5 milioane lei – UE, 10,6 milioane – bugetul de stat și 1,2 milioane lei – bugetul local). Ambele proiecte au fost derulate prin axa prioritară 1 a POR 2007-2013.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
