Peste 81 de milioane de lei, fonduri europene pentru restaurarea a șapte muzee din municipiul Iași. Casa Dosoftei, Palatul Braunstein, fosta Chestură, Muzeul de Istorie Naturală sau Mânăstirea Frumoasa sunt doar câteva dintre clădirile monument istoric care vor reintra în circuitul turistic prin banii accesați de Consiliul Județean și Primărie.
Între cele două instituții există și o rivalitate la capitolul cine accesează cele mai multe fonduri europene. Din acest război al orgoliilor dintre cei doi foști colegi de partid câștigă, de fapt, orașul.
“Aș face o istorie a Iașului în care monumentele istorice ale Iașului să se regăsească și să fie puse, așa cum ele merită, în valoare. Pentru că fiecare monument istoric are povestea sa de viață. Și toate acestea, reunite alături de sufletul nostru, înseamnă identitate “ povestește, cu tristețe, directorul Complexului Muzeal Național “ Moldova” Iași, Lăcrămioara Stratulat care crede că monumentele istorice din Iași nu sunt evidențiate la adevărata lor valoare desi au un potenţial turistic imens.
George Matei Cantacuzino (1899-1960), arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și unul dintre cei mai prolifici teoreticieni ai arhitecturii din România scria că “orașul Iași, vechiul oraș moldovenesc, nu ocupă, totuși, în viața civilizaţiei românești, locul care în mod firesc îi revine. Dintre toate orașele românești, Iașul este cel mai românesc. Adică cel în care s-au săvârşit, într-un șir de continuitate, o serie de manifestări și experiențe ale unei societăți așezate la răspântia drumurilor venind din Orient, Occident, Nord și Sud “.
S-ar fi autodemolat fără banii europeni
Fondurile europene au fost, în ultimii trei ani, singura gură de oxigen pentru monumentele Iașului. Pentru restaurarea lor, cu bugete mici și oficialii Consiliului Județean și cei ai Primăriei ar fi stat uitându-se cum se autodemolează, scoase din circuitul turistic.
Palatul Braunstein, Mânăstirea Frumoasa, Baia Turcească și Muzeul de Istorie Naturală sunt în responsabilitatea primăriei. Mihai Chirica trage linia și adună: “suma depășește 22 de milioane de euro. E o sumă compusă din alocări de la bugetul Comisiei Europene cu care restaurăm patru obiective monument istoric. Mă refer la Mănăstirea Frumoasa, Palatul Braunștein, fosta Baia Turcească, viitorul Centru de Artă Contemporană și Muzeul de Științe Naturale. Se adaugă un monument pe care îl realizăm cu finanțare mixtă împreună cu Ministerul Culturii, casa Berthelot. Școala Kogălniceanu și Palatul Roznovanu, le refacem integral cu fonduri proprii”.
De cealaltă parte, Consiliul Județean. Președintele Maricel Popa adună și el fondurile europene. Consiliul Județean are în execuție proiecte de 33 de milioane de lei și se află în faza în evaluare cu un proiect de peste un milion de euro, Bojdeuca Ion Creangă. “ Noi avem mai multe proiecte depuse. Peste 20 de milioane de euro care vrem s[ atragem pentru muzee ;I case memorial. Aici intră și Casa Memorială de la Mircești și Casa Negruzi. Vrem să le trecem pe axa de turism, deoarece Iașul are o avere imensă. Are cele mai multe case memoriale din toată țara. Punctele forte trebuie să fie Drumul caselor memoriale, Drumul junimiștilor. Noi avem o zestre pe care trebuie să o scoatem la lumină și să o arătăm și altora.“, s-a lăudat președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa.
Fostul arhitect șef: “ Suntem nepăsători în raport cu trecutul nostru”
La rândul său, arhitectul Ionel Oancea, fost arhitect-şef al Iașului, atrage atenția: “ la Varșovia a fost o voință a poporului polonez de a nu-și pierde cu totul imaginea istorică și s-au făcut eforturi foarte mari ca să reconstituie centrul istoric. La noi, oricât ne-am lăuda cu trecutul nostru, suntem nepăsători. Pe tot teritoriul României , și în Iași dispar prin nepăsare o mulțime de vestigii ale trecutului. Sau sunt lăsate în paragină și sunt din ce în ce mai greu de reparat și de pus în valoare“ .
Casa Dosoftei abia răsuflă, învelită în schele, lângă Palatul Culturii. Investiția totală este de aproape 3,7 milioane lei. Valoarea contractului de restaurare este de 1,8 milioane lei. Fondurile necesare au fost accesate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020. Zidurile au fost reabilitate, s-au refăcut soclurile pilonilor din partea frontală a casei, distruse de eroziune. Se lucrează acum la finisarea fațadei, astfel încât Casa Dosoftei să își recapete aspectul de odinioară. S-a lucrat cu atenție la detalii, s-au păstrat caracteristicile arhitectonice. Conform contractului, acesta asigură și garanția lucrărilor pentru o perioadă de 5 ani.
În inima Iașului se află „casa cu ferestre luminate”, în saloanele căreia își dădeau întâlnire câteva dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Maiorescu, Alecsandri, Xenopol, Conta, Caragiale, Eminescu, Slavici, Creangă și mulți alții. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii celebrei societăți literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste.
Muzeul Pogor a beneficiat, prin grija Ministerului Culturii și Cultelor, a Consiliului Județean și a Primăriei Iași, de lucrări de restaurare în perioada 1994-2006. (Sursa:Muzeul Literaturii Române)
Valoarea totală a proiectului Muzeul Pogor este de 6,5 milioane de lei Contractul de execuție a lucrărilor de reabilitate are o valoare de 5.140.325 de lei. Sursa de finanțare – fonduri nerambursabile, accesate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.
A fost nevoie de intervenții la fundația clădirii din cauza eroziunii. parcul din jurul clădirii va fi reamenajat și va avea o zonă destinată spectacolelor în aer liber. Muzeul Pogor se va redeschide anul viitor, iar constructorul va asigura garanția lucrărilor efectuate pentru o perioadă de cinci ani.
Care sunt punctele slabe ale Iașului din punct de vedere al reabilitării patrimoniului istoric ? Am adresat această întrebare directorului Complexului Muzeal Palatul Culturii, Lăcrămioara Stratulat.
“Ca în toată țara avem și noi monumente pe care nu s-a intervenit deloc și care sunt în grea suferință. Ele sunt așa, ca o boală, pentru că influențează foarte mult și zona înconjurătoare. Cazurile sunt diferite. Dar acum, posibilitățile sunt mari față de anul 1990. Avem acum fondurile europene pe care le putem accesa. Ele sunt sub diferiți stăpâni. Proprietarii sunt diferiți. Totul pleacă de la partea legislativă. Nu oricine poate avea acces la aceste fonduri. Avem și exemple pozitive și exemple negative“
Casa Gane, în renovare după ce a stat închisă zeci de ani
Sumele pentru reparații au fost obținute prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Valoarea totală a proiectului este de 5 752 209 lei, Durata de implementare a acestui proiect este de 56 de luni. închisă de 12 ani circuitului turistic.
Casa Memorială „Nicolae Gane” este un muzeu municipal din Iași, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași, și este amplasat în Str. N. Gane nr. 22 A.
Clădirea a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este monument de arhitectură cu valoare memorială. Casa a aparținut prozatorului Nicolae Gane până în anul morții (1916), apoi a fost vândută de fiul său Direcției Regionale Silvice.
După 1948 clădirea a trecut în patrimoniul Primăriei Iași, fiind atribuită Întreprinderii de Gospodărie Comunală. La 25 decembrie 1992 a fost atribuită Muzeului Literaturii Române,
Casa „Nicolae Gane” propune publicului vizitator un memorial Nicolae Gane si un muzeu al Primăriei Iaşi. Memorialul Gane reconstituie camera de lucru a scriitorului care a stăpânit aceasta casa. S-au folosit obiecte autentice, din secolul al XIX-lea, reconstituind atmosfera tipica a locuinţei cărturarului si scriitorului junimist
Muzeul prezintă atât activitatea in plan cultural, cat, mai ales, activitatea in sensul dezvoltării capitalei Moldovei. S-au evidenţiat realizări importante in plan arhitectural si edilitar, in domenii variate, la loc de cinste fiind instituţiile de învăţământ si cultura. S-au folosit stampe si fotografii originale, afişe, tablouri, manuscrise, publicaţii ale Primăriei, cărţi cu autograf, obiecte ce au aparţinut personalităţilor evocate. Toate acestea sugerează repere ale evoluţiei Iaşului in ultimele doua sute de ani. (Sursa:Muzeul Literaturii Române).
Zidurile clădirii, șarpanta, sistemul de preluare și evacuare a apelor pluviale și trotuarele vor fi refăcute și va fi achiziționat mobilier nou pentru exponate. Muzeul va găzdui expoziții permanente și temporare (fotografie, artă plastică, colecții de manuscrise, arhitectură și design), un laborator de restaurare a cărților precum și activități de legătorie.
Din anul 2006, Casa Memorială “Nicolae Gane” este în conservare, structura de rezistență fiind complet afectată.
Fosta Chestură, un muzeu de tip “bazar”?
Fonduri accesate pe POR de 16,5 milioane de lei sunt destinate refacerii fostei Chesturi. Refacerea clădirii de pe strada Alecsandri a stârnit multe controverse.
Termenul de finalizare este sfârșitul lunii iulie 2020. Proiectul a început în timpul mandatului lui Constantin Simirad , în perioada 2008 – 2012. Nu au fost fonduri. Clădirea fostei Chesturi va deveni o casă a muzeelor .
Istoricul Adrian Cioflinca atrage atenția: ”dacă în acel loc se va face un bazar muzeografic mi se pare o decizie dezastroasă. Dacă va fi gândit ceva coerent muzeografic care să transmită un mesaj, atunci e în regulă. Să nu uităm niciodată că locul despre care vorbim este locul unei crime în masă. Martorii au povestit că sângele până la pingica pantofului. De aici trebuie să pornim. Dacă cei care decid astăzi uită că vorbim de un loc de crimă în masă și cred că din toată povestea asta putem face un compot cu alte povești ca să se uite discuția iniţială că acolo se va face un muzeu al pogromului. mi se pare o dovadă de prost gust. Nu am văzut urmele de credibilitate. De la Consiliul Județean spun că știu ei cum se face asta!“ În perioada 28 iunie – 6 iulie 1941, pe străzile Iașului, în curtea fostei Chesturi de poliție și în așa numitele “ trenuri ale morții“, peste 13.000 de evrei au fost asasinați la ordinal guvernului condus de Ion Antonescu.
Patru proiecte europene la Primărie pe tema patrimoniului
Palatul Braunstein a fost primul monument de sub umbrela Primăriei consolidat cu fonduri europene. Deși inițial proiectul a fost respins de la finanţare. Două motive au fost invocate la acel moment. Intervenția pentru execuția coloanelor var-ciment depășea limita de proprietate pe o latură a clădirii și aceleași lucrări ar modifica gabaritul construcției. Primăria a contestat în instanță și a câştigat.
Valoarea totală a proiectului este de 14.076.160 de lei. Perioada de implementare este estimată la 27 de luni. Sorin Iftimie, muzeograf a explicat că “este o clădire cu un stil special. Orașul Iași, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost dominat de un eclectism de inspirație franceză. Spre 1900 ne aflăm în altă perioadă căutări de Art Nouveaux și stil românesc. Palatul Braunstein are un avantaj pentru urbanism. Din tot ce era Piața Unirii de altădată, au mai rămas Hotel Traian și această clădire care are personalitate arhitecturală. Are un contur bine definit“.
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica susține că Palatul Braunstein completează alura de oraș istoric pe zona central.
Al doilea proiect al municipalității: reabilitarea și valorificarea potențialului turistic și cultural al Ansamblului Mănăstirii Frumoasa din Municipiul Iași. Valoarea totală a proiectului este de 21.001.296,30 lei. Perioada de implementare este de 36 luni.
Al treilea proiect al municipalității este Centrul Internațional de Artă Contemporană: Reabilitarea, consolidarea și refuncționalizarea clădirii fostei Băi Comunale (Baia Turcească)”.Valoarea totală a proiectului este de 21.862.177,67 lei. Perioada de implementare este de 27 de luni. Și ultimul pe listă este proiectul de consolidare şi reabilitare a Muzeului de Istorie Naturală – Corp A”. Valoarea totală a proiectului este de 13.312.194,47 lei. Durata de implementare este de 30 de luni.
Muzeul de Istorie Naturală era închis publicului de șase ani. Clădirea risca să se prăbușească. Muzeul găzduia peste 30.000 de exponate. La semnarea contractului, primarul municipiului Iași a arătat că există și o problemă: “Ce facem cu elefantul? Nu poate fi scos nici pe ușă, nici pe geam. Ne batem capul de câteva zile dacă nu ar fi cea mai bună soluție să conservăm elefantul fără să îl mutăm de pe poziție în sala în care se află în momentul de față “. În următoarea perioadă , mai multe clădiri monument istoric vor fi modernizate și redate circuitului turistic. Vor ști oficialitățile să le pună în valoare?
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și RFI România în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
