O cercetare sociologică realizată de echipa de la Cult Research a adus în prim-plan caracteristicile electoratului principalilor candidați la alegerile prezidențiale de anul acesta. Studiul a fost efectuat între 2 și 6 septembrie, pe un eșantion de 1.064 de persoane cu drept de vot, și face parte dintr-o serie mai mare de proiecte sociale pe care Cult Research le-a coordonat de-a lungul timpului.
Studiul recent realizat relevă o serie de aspecte importante cu privire la opinia publică din România. Astfel, o majoritate semnificativă a respondenților (61%) se declară în favoarea alinierii la directivele Uniunii Europene, în timp ce un procent covârșitor (84%) susține apartenența la NATO. Referitor la conflictul din Ucraina, 73% dintre români percep Rusia ca stat agresor, față de 27% care consideră că acțiunile Rusiei sunt motivate de dorința de a-și recupera teritoriile.
În ceea ce privește alegerile, 62% dintre participanții la studiu au declarat că și-au ales candidatul bazându-se pe încrederea pe care o au în acesta, în timp ce 38% au optat pentru „răul cel mai mic”. Privitor la așteptările post-electorale, 19% dintre respondenți se așteaptă ca lucrurile să evolueze într-o direcție negativă, în timp ce o treime anticipează o ameliorare a situației. Aproximativ jumătate dintre români consideră că nu vor exista schimbări majore
În ciuda orientării pro-occidentale, studiul indică și o anumită receptivitate a românilor la teoriile conspirației. Astfel, un set de întrebări explorând acest aspect a relevat că un procent considerabil (42%) dintre respondenți consideră că guvernele lumii ascund secrete legate de OZN-uri. De asemenea, 15% dintre participanții la studiu sunt de acord cu teoria Pământului plat, iar 23% cred că urmele lăsate de avioane conțin microcipuri care pot fi inhalate.
Citește și: Acuzații de spionaj și poliție politică față de angajații IPJ Neamț
Suntem ceea ce votăm pentru cel puțin încă 4-5 ani după această sesiune a alegerilor
Începând analiza cu unul dintre locurile fruntașe din sondajele de opinie la funcția de președinte, în rândul susținătorilor lui Mircea Geoană se conturează o viziune puternic pro-europeană (70%), pro-NATO (81%), în timp ce (tot) 81% dintre aceștia sunt de acord că Rusia este un stat agresor în conflictul cu Ucraina. Aproximativ 59% dintre susținătorii lui M. Geoană afirmă că îl votează pe acesta datorită propunerilor sale politice, în timp ce 41% îl percep ca fiind „răul cel mai mic”, votându-l din lipsă de opțiuni mai bune.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, M. Geoană ar beneficia de o intenție de vot care îl va plasa între primii trei candidați. Din punct de vedere al preferințelor pentru partidele politice, majoritatea electoratului lui M. Geoană votează la alegerile parlamentare cu PSD (49%), PNL (26%) și USR (12%). În ceea ce privește viitorul României sub conducerea sa, doar 39% dintre susținătorii lui cred că țara se va îndrepta într-o direcție pozitivă dacă M. Geoană devine președinte.
Din punct de vedere al perspectivei asupra propriului lor viitor, votanții lui M. Geoană par relativ optimiști, 67% dintre susținători considerând că pot trăi bine în România, în timp ce doar 14% iau în calcul emigrarea.
Deși grupul său de susținători are cea mai scăzută pondere de adepți ai teoriilor conspiraționiste, totuși, puțin peste medie, 44% dintre ei cred în existența Illuminati și Noua Ordine Mondială.
În cazul lui Marcel Ciolacu, sprijinul politic de care beneficiază este ceva mai puternic: aproximativ 69% dintre susținătorii săi declară că îl vor vota datorită programului și propunerilor sale politice, ceea ce arată o legătură fermă între electorat și candidatul lor. Doar 31% dintre aceștia îl percep ca fiind „răul cel mai mic”, sugerând că M. Ciolacu reușește să își păstreze o bază electorală solidă.
În privința orientării pro-europene, votanții săi nu sunt foarte diferiți de cei ai altor prezidențiabili: 67% dintre simpatizanții lui M. Ciolacu susțin alinierea României la normele și directivele Uniunii Europene. Mai mult, 90% dintre aceștia consideră apartenența la NATO ca fiind un aspect benefic pentru România. Această orientare pro-occidentală este întărită de faptul că 76% dintre susținătorii lui M. Ciolacu îl văd pe Vladimir Putin drept un agresor în războiul din Ucraina, ceea ce demonstrează o viziune clară și fermă în ceea ce privește situația regională.
Când vine vorba de viziunea asupra viitorului, electoratul său este optimist. Aproximativ 75% dintre susținătorii lui M. Ciolacu sunt încrezători că pot avea o viață decentă în România și se simt mulțumiți de perspectivele de viitor în țară, în timp ce doar 19% iau în calcul plecarea din România.
Din punct de vedere al intenției de vot, M. Ciolacu se situează în top 3 candidați preferați pentru alegerile prezidențiale. Electoratul său votează pentru PSD, în proporție de 96%. În ceea ce privește viitorul după alegeri, 61% dintre susținătorii lui M. Ciolacu sunt de părere că lucrurile în România se vor îmbunătăți dacă acesta va deveni președinte.
Cu toate acestea, un segment considerabil dintre susținătorii lui M. Ciolacu rămâne adept al teoriilor conspiraționiste. Aproape jumătate dintre aceștia (47%) cred în existența unei organizații secrete, Illuminati, care ar controla în mod ocult guvernele lumii, ceea ce arată influența narativelor alternative asupra unei părți semnificative din electorat.
Citește și: Acțiune de amploare a DIICOT. Peste 130 de percheziții la nivel național
Elena Lasconi atrage un suport semnificativ din partea unui electorat orientat spre inovație și schimbare, susținută pentru propunerile sale reformatoare. Aproximativ 74% dintre susținătorii săi declară că o votează din convingere pentru ideile și soluțiile pe care le afirmă. În schimb, doar 26% dintre alegătorii ei o percep ca fiind „răul cel mai mic”, ceea ce indică o bază de suport stabilă.
Un aspect definitoriu al electoratului Elenei Lasconi este orientarea sa puternic pro-europeană. Aproximativ 80% dintre simpatizanții ei consideră că România ar trebui să se alinieze cu normele și valorile Uniunii Europene, în timp ce 96% apreciază apartenența la NATO, văzând-o ca pe un pilon important al securității și dezvoltării naționale. Această orientare pro-occidentală este întărită de percepția fermă asupra conflictului din Ucraina, 93% dintre susținători catalogând Rusia drept un stat agresor, demonstrând astfel o viziune clară asupra provocărilor geopolitice actuale.
În ceea ce privește perspectiva asupra viitorului, electoratul Elenei Lasconi este caracterizat de un optimism moderat. 62% dintre susținători se declară mulțumiți de viața pe care o au în România și nu au intenții de a pleca din țară, iar doar 11% iau în considerare emigrarea. Această încredere în viitor și în șansele de a construi o viață așa cum își doresc în România sugerează că E. Lasconi rezonează cu acei cetățeni care cred într-o schimbare din interior și într-un viitor prosper în cadrul granițelor naționale.
În ceea ce privește afinitățile politice, electoratul Elenei Lasconi este puternic legat de USR, cu 85% dintre votanții săi optând pentru acest partid la alegerile parlamentare; diferența până la 100% dirijând votul către PNL sau alte partide. Totuși, doar 23% din electoratul ei este convins că lucrurile vor merge cu adevărat mai bine dacă aceasta va deveni președinte, ceea ce sugerează o anumită reținere în a-și pune toate speranțele într-o singură persoană, chiar dacă ideile și viziunea acesteia sunt larg apreciate.
Cu toate acestea, o parte dintre susținătorii săi nu sunt imuni la teoriile conspiraționiste totuși, într-un procent mai mic față de votanții altor candidați. Astfel 29% dintre votanții săi cred în existența Illuminati, iar 43% susțin că guvernele lumii au avut contact cu extratereștri, indicând prezența unor narative alternative chiar și în rândul unui electorat relativ modern și pro-european.
Nicolae Ciucă reușește să-și consolideze o bază electorală formată în mare parte din susținători care au încredere în propunerile sale și în viziunea pe care o are pentru viitorul României. O majoritate de 65% dintre aceștia consideră că România trebuie să urmeze directivele Uniunii Europene, demonstrând o înclinație către adoptarea normelor occidentale. În plus, 92% dintre alegătorii săi consideră apartenența la NATO un element esențial pentru securitatea și dezvoltarea țării. În ceea ce privește politica externă, 73% dintre simpatizanții lui N. Ciucă sunt de părere că Rusia este un stat agresor în conflictul cu Ucraina, aliniindu-se astfel unei perspective globale dominante care condamnă acțiunile Kremlinului. Acest lucru reflectă o orientare clară și unitară a electoratului său spre valorile occidentale și o distanțare față de influențele ruse.
Aproximativ 84% dintre susținătorii săi sunt încrezători că pot avea o viață împlinită în România, simțindu-se stabili și confortabili în țara lor. Numai 12% dintre aceștia iau în considerare opțiunea de a părăsi România, ceea ce sugerează că N. Ciucă beneficiază de un segment de electorat care crede într-un viitor mai bun acasă.
Intenția de vot pentru N. Ciucă îl situează pe acesta în cursa pentru președinție într-o poziție mai puțin competitivă, dincolo de top 3. Totuși, beneficiază de un bazin de votanți foarte fidel partidului său: 98% dintre aceștia declarând că vor vota cu PNL la alegerile parlamentare.
În privința așteptărilor post-electorale, 53% dintre votanții lui N. Ciucă sunt de părere că lucrurile vor merge mai bine pentru România dacă acesta va câștiga alegerile prezidențiale, un procent care sugerează o încredere moderată în capacitatea sa de a aduce schimbări pozitive, dar și o oarecare rezervă din partea unei părți a electoratului său.
Atunci când vorbim despre teoriile conspiraționiste, 22% dintre susținătorii săi cred că Pământul este plat (peste media generală), iar 35% sunt convinși că guvernele lumii, inclusiv cel american, au avut contacte cu extratereștri (sub media generală).
Citește și: Reportaj în gările din România. Ați fost vreodată-n gară-n Filiași?
George Simion beneficiază de un electorat dedicat, dar nu lipsit de rezerve. Din totalul simpatizanților săi, 58% intenționează să-l voteze pentru că susțin propunerile sale politice, ceea ce sugerează un suport bazat pe afinități ideologice. Totuși, 42% îl consideră „răul cel mai mic”, în competiția prezidențială văzându-l ca pe o opțiune de compromis, în lipsa altor alternative mai atractive. Această diviziune în motivațiile de vot reflectă atât susținerea pentru viziunea sa politică, cât și anumite îndoieli privind capacitatea lui de a aduce schimbări pozitive
Un element distinctiv în rândul susținătorilor lui G. Simion este atitudinea lor față de Uniunea Europeană și NATO. 64% dintre aceștia cred că România ar trebui să-și urmeze propriile legi și politici, fără a se alinia la directivele și normele Uniunii Europene. Această poziție reflectă o puternică tendință eurosceptică, una dintre temele centrale ale discursului politic al lui Simion. De asemenea, 34% dintre alegătorii săi consideră că apartenența la NATO nu aduce beneficii României, ceea ce sugerează o reticență față de alianțele militare externe, preferând o abordare mai izolaționistă în politica internațională.
În privința relațiilor internaționale, jumătate dintre susținătorii lui Simion privesc acțiunile Rusiei nu ca pe o agresiune, ci ca pe o încercare de a-și recupera teritoriile, ceea ce denotă o simpatie sau, cel puțin, o înțelegere față de poziția Moscovei în conflictele geopolitice actuale. Această percepție contrastează cu opinia majoritară din România, care vede Rusia ca pe un agresor în conflictul din Ucraina, subliniind o diferență ideologică semnificativă între electoratul lui G. Simion și cel al altor candidați.
În plan intern, majoritatea votanților săi, adică 92%, intenționează să susțină partidul AUR la alegerile parlamentare, consolidând astfel baza electorală a formațiunii politice pe care o reprezintă. Cu toate acestea, un paradox este că, deși 58% dintre simpatizanți afirmă că sprijină propunerile sale, există un curent de scepticism: același procent consideră că Simion nu are, de fapt, soluții adecvate pentru problemele cu care se confruntă România.
Când vine vorba despre așteptările pentru viitor, doar 28% din electoratul său cred că lucrurile vor merge într-o direcție mai bună dacă G. Simion ar câștiga alegerile prezidențiale. De asemenea, 18% dintre susținătorii săi afirmă că ar dori să părăsească țara, ceea ce indică o frustrare profundă față de situația actuală a României.
Susținătorii lui G. Simion, cu o proporție de 66%, consideră că o societate secretă numită Illuminati controlează în secret guvernele lumii și urmărește instaurarea unei Noi Ordini Mondiale. Jumătate dintre simpatizanți susțin că programul HAARP din Alaska este folosit de guvernul american pentru a controla vremea și de aceea se produc dezastre naturale; 42% consideră că urmele de condens lăsate de avioane în cer (chemtrails) sunt, de fapt, substanțe chimice pulverizate de guverne pentru controlul populației sau pentru modificarea vremii; 48% cred că vaccinurile sunt folosite pentru a implanta microcipuri în oameni, permițând guvernelor sau corporațiilor să îi controleze; 48% susțin că guvernele lumii, mai ales cel american, au luat contact cu extratereștrii; și 32% consideră că poporul dacic a avut o importanță colosală în dezvoltarea culturii în spațiul european.
Cristian Diaconescu atrage un electorat care, deși împărțit în convingeri, prezintă un interes evident pentru ideile sale politice. 59% dintre susținătorii săi îl sprijină datorită propunerilor pe care le aduce în spațiul public, în timp ce restul de 41% îl percep drept o alegere mai puțin problematică decât alternativele, ceea ce sugerează că are o bază electorală rezonabil de stabilă, dar nu lipsită de rezerve.
La fel ca și alți candidați pro-occidentali, C. Diaconescu își bazează discursul pe o apropiere clară de valorile și normele Uniunii Europene. Astfel, 76% dintre simpatizanții săi cred că România ar trebui să se alinieze cu directivele și normele impuse de UE, reflectând o puternică înclinație către integrarea europeană. În același timp, 93% dintre aceștia consideră apartenența la NATO un element esențial pentru securitatea țării, ceea ce subliniază o atitudine fermă pro-occidentală în rândul electoratului său.
În ceea ce privește intenția de vot, C. Diaconescu obține un procent modest declarat, mai mare totuși de 5%. Electoratul său este împărțit la alegerile parlamentare: 29% declară că vor vota cu PNL, iar alți 29% se orientează spre USR, restul împărțindu-se la PSD (19%), diferența până la 100% nefiind declarată.
Cu privire la așteptările post-electorale, doar 28% dintre susținătorii săi cred că lucrurile vor merge într-o direcție mai bună după alegerile prezidențiale. De asemenea, 45% din electoratul său consideră că ar avea o viață mai bună sub conducerea sa, în timp ce restul de 55% sunt sceptici în această privință. În plus, 10% dintre susținătorii lui C. Diaconescu afirmă că ar părăsi țara, indiferent de rezultatul alegerilor.
Raportat la scena internațională, 86% dintre votanții săi privesc Rusia drept un stat agresor, poziționându-se alături de majoritatea opiniei publice occidentale în privința conflictului din Ucraina. În acest cadru, o parte semnificativă a electoratului lui C. Diaconescu pare să fie influențată de teorii conspiraționiste: 38% dintre susținătorii lui Diaconescu cred în existența Illuminati, în timp ce 48% sunt convinși că guvernele lumii, inclusiv cel american, au avut contacte cu extratereștrii. Aceste cifre indică un amestec de convingeri în rândul votanților săi, de la poziții raționale și pragmatice până la credințe mai puțin fundamentate.
În concluzie, opțiunile politice ale românilor rămân echilibrate pe o scenă tot mai agitată de influențe externe și teorii conspiraționiste. Electoratul românesc se dovedește a fi, în mare parte, conștient de responsabilitățile sale, dar și vulnerabil la informații care pot influența deciziile politice până la data votului. În tot contextul european cu manifestări locale extremiste, electoratul din România rămâne echilibrat pe o scenă politică dinamică și complexă.
Opțiunile politice ale românilor pot fi afectate până la data votului prin metode de influență și persuasiune asupra electoratului: lansarea unor informații care să afecteze fundamental unul dintre candidați sau tăcerea în masă asupra unor candidați, marginalizându-i astfel și eliminându-i din conștiința alegătorilor.
Alexandru Zodieru este sociolog, din 2008 fondator și director general al Cult Research, din 2016 profesor asociat al Universității din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
