Încă din februarie-martie, adică din momentul în care țările lumii au început să ia măsuri de protecție față de pandemia Covid-19, măsuri care includeau inevitabil și restrângerea sau chiar suspendarea unor activități, au fost voci care au profețit o severă criză social-economică mondială, mai gravă decât cea din 2008-2009 și chiar decât cea din anii 1930. Prejudiciile urmau să fie atât directe – șomaj, falimente – cât mai ales indirecte, căci orice activitate economică generează taxele și impozitele pe baza cărora funcționează orice stat.
Recent, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, semnala în Capital că Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe țări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din acest an, dar anunța și vestea bună că trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activității economice. Per total, se prognozează un declin al activității economice în UE de 7,4% în acest an.
Redresarea ca nivel al Produsului Intern Brut (PIB) este așteptată abia în 2022 și numai în condiții de schimbări profunde, incluzând noi tehnologii. „Din păcate, România a pornit lupta contra Covid-19 cu un deficit structural mare, de peste 4% din PIB, cel mai ridicat în UE, precum și cu cel mai mare deficit extern (de cont curent) între economiile emergente din UE”. Salvarea ar trebui să fie o absorbție mult mai bună a fondurilor europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027: prin Planul european de Redresare „Next Generation EU”, de 750 miliarde euro, România poate beneficia de 33,2 miliarde euro. Proiecte să fie – și bune.
Conform site-ului Știri de Cluj, șase cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB-FSEGA) apreciază că la nivelul anului 2020 se conturează o scădere a PIB-ului României de aproximativ 5%. Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat și el că trimestrul II a fost cel mai grav afectat de pandemie, aducând o scădere economică record de 12,2%, fără precedent în perioada post-decembristă, depășind recordurile negative ale crizei economico-financiare din 2008-2009. Revenirea din trimestrul III este deocamdată de doar 5,6%.
O factură cu 12 zerouri
Nici restul lumii nu stă prea bine. France Press ne anunță că economia franceză – a doua din zona euro – poate suferi o contracţie cuprinsă între 2,5% şi 6% în ultimul trimestru din 2020. Agenţia naţională de statistică Inseea a precizat că PIB-ul Hexagonului va scădea cu 9-10% până la sfârşitul anului, mai ales după ce guvernul a impus o a doua perioadă de carantină ca urmare a faptului că numărul de spitalizări şi de decese cauzate de coronavirus a continuat să crească. Restricţiile nu sunt la fel de dure ca în primăvară, iar Insee estima că impactul economic va fi mai slab, dar, cum restaurantele sunt închise, iar călătoriile sunt reglementate la sânge, se aștepta ca aceste sectoare să raportez o scădere activităţii de peste 60%, în vreme ce industria entertainmentului urma să înregistreze o contracţie de 40%.
La rândul ei, Marea Britanie s-a văzut nevoită să împrumute o sumă record de aproape 400 de miliarde de lire sterline în acest an pentru a acoperi „impactul uriaş” al pandemiei, după cum a declarat ministrul de Finanţe Rishi Sunak, citat de Reuters.
Mai la sud, economia Greciei, dependentă de turism, care în 2019 atinsese 18,2 miliarde de euro, urma să înregistreze o scădere a PIB de 4,7% și o reducere cu 3,6% a locurilor de muncă.
Dincolo de Prut, anunță TVR Moldova, 67% dintre gospodării nu au avut venituri sau economii pentru a face faţă crizei. Un studiu a evidențiat şapte domenii afectate grav de pandemie: HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele), comerţul nealimentar, transportul, industria uşoară, sistemul de sănătate, învăţământul şi agricultura. Doar jumătate dintre firme au funcţionat normal, aproape tot atâtea și-au suspendat temporar activitatea şi circa 4% s-au închis definitv.
Uniunea Europeană semnalează pe site-ul său că furnizează în continuare lichidități imediate întreprinderilor afectate de criză prin intermediul „Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus”, în gestiune partajată cu statele membre. În plus, prin Fondul european de investiții, Comisia Europeană a pus la dispoziție peste 8 miliarde de euro pentru finanțarea a 100.000 de întreprinderi mici afectate de criză.
Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează – afăm din Ziarul Financiar – că, deși impactul economic al pandemiei va fi mai redus decât se estimase, redresarea va fi „de durată, inegală şi nesigură“. Economia mondială a scăpat până acum de un colaps generat de coronavirus, dar trebuie să fie menținute stimulentele şi să fie rezolvată problema datoriilor în creştere ale ţărilor sărace. FMI se aşteaptă ca PIB-ul mondial să se contracte cu 4,4% în 2020, faţă de declinul de 5,2% prognozat în iunie. Stimulentele de aproximativ 12.000 de miliarde de dolari lansate în mare parte de economiile avansate au limitat impactul pandemiei, însă ţările sărace şi alte economii emergente au în faţă perspective neplăcute.
SUA sunt aşteptate a fi cel mai puţin afectate, cu un declin de 4,3%, în schimb economia zonei euro ar urma să se contracte cu 8,3% în acest an, revenindu-și cu 5,2% în 2021. Dintre ţările membre, Spania este aşteptată să sufere cea mai severă scădere, de 12,8% în acest an, urmând să urce cu 7,2% anul viitor. Se estimează că Germania, cea mai mare economie a zonei euro, va da înapoi cu 6,0% în acest an şi va avansa cu 4,2% în 2021.
Şefa FMI, Kristalina Georgieva, a mai anunțat că factura finală pentru pandemie ar urma să totalizeze 28.000.000.000.000 de dolari…
Cioc-cioc, falimentul bate la ușă
În noiembrie, a intrat în faliment retailerul britanic de îmbrăcăminte Arcadia, care deține și cunoscuta marca Topshop și are 13.000 de angajați. Arcadia, deținut de omul de afaceri Philip Green, a devenit astfel cel mai mare grup din Marea Britanie care a căzut victima pandemiei. Un alt retailer britanic, Debenhams, care a fost prezent în România de două ori şi care s-a retras ultima dată din moda locală în 2017, va închide ultimele 124 de magazine pe care le mai are. Decizia a fost anunţată după ce au eşuat discuţiile cu un investitor care ar fi putut salva businessul fondat acum aproape 250 de ani.
În România, potrivit unui barometru al Sierra Quandrant și Frames citat de Europa liberă, 58% dintre companii mai aveau, în noiembrie, fonduri disponibile doar pentru 1-2 luni. Cei mai mulți patroni au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%).
Ziarul financiar precizează că, numai până în septembrie, 13.000 de firme din România au intrat în insolvență.
2,64 miliarde de locuri de muncă afectate
De pe site-ul Financier World Wide aflăm anunțul Organizației Mondiale a Muncii: doar în semestrul II, Covid-19 a închis 6,7% dintre locurile de muncă la nivel mondial, adică a trimis în șomaj 195 de milioane de angajați cu normă întreagă. Sectoarele cele mai afectate sunt cele hoteliere și restaurantele, manufacturile, vânzarea cu amănuntul și administrația publică, însumând 1,25 miliarde de oameni, mulți cu salarii mici și slujbe de slabă calificare, pentru care o pierdere bruscă de venituri este „devastatoare”.
În total, 80% dintre cei 3,3 miliarde de angajați ai planetei sunt deja afectați, mai mult sau mai puțin, de închideri parțiale sau totale ale locurilor de muncă, diminuări de venituri și alte efecte ale pandemiei.
În România, rata șomajului a ajuns la 5,4% în luna iulie, o cifră nu foarte îngrijorătoare, mai ales prin comparație cu media de 7,9% la nivelul UE. De altfel, așa cum arată o analiză Digi 24, nici la precedenta criză nu am avut rate înalte de șomaj, trecând cu puțin peste 7%, când Polonia se lupta cu 12%.
Toată lumea suferă
În multe țări, printre care și a noastră, școlile au fost trimise online, nu atât din cauza riscului de a se îmbolnăvi copii, care, din fericire, au o rată de risc foarte mică, cât pentru a-i proteja pe profesori, familiile elevilor și oamenii cu care aceștia se întâlneau în drumurile la/de la școală, căci de transmis virusul pot să-l transmită și minorii. Sistemul românesc de educație s-a dovedit a fi slab pregătit pentru școala online, deși de e-learning se vorbește de la începutul anilor 1990 și sunt firme care au câștigat spectaculos de pe urma lui.
Sistemul național de sănătate era oricum jalnic, acum a primit aproape lovitura de grație.
Cei care ridică din umeri la faptul că s-au închis teatrele, operele, sălile de concerte și târgurile de carte se află în eroare. Nu este vorba numai despre faptul că actorii și muzicienii nu prea au surse alternative de câștig, ci și de faptul că o țară fără cultură supraviețuiește oarecum degeaba.
Credincioșii au fost siliți să se adapteze unor măsuri restrictive privind participarea la slujbe, o vreme bisericile au fost închise de tot, pelerinajele sunt interzise, ritualuri esențiale precum împărtășania sunt ținta interdicțiilor.
HoHoReCa era un domeniu cu importante contribuții la bugetul de stat, prin taxe și impozite, dar și cu o esențială participare, directă și indirectă, la bugetele și afacerile locale, prin turiștii pe care îi aducea. Peste 73.000 de companii au fost afectate până acum. Un paradox ironic face totuși ca România să fi pierdut în acest domeniu mai puțin decât alte țări pentru că avea turismul mai slab dezvoltat.
Sportul și-a pierdut spectatorii și supraviețuiește prin reclamele TV și online.
Traficul aerian a scăzut cu 65%, cel feroviar era oricum muribund, dar cel rutier a înflorit.
Industria a pierdut – inclusiv angajați – din cel puțin trei motive: dificultățile de procurare a materiei prime, scăderea vânzărilor externe către clienți care au și ei probleme și scăderea vânzărilor interne. În vreme de pandemie, oamenii nu se reped să-și ia autoturisme, mașini de spălat sau televizoare și și-au redus pretențiile la toate celelalte produse.
Cu toate acestea, comerțul a înregistrat, în martie-septembrie, un plus de 32.000 de contracte de muncă, urmat de (surpriză) învățământ (+10.000 de angajați) și agricultură (+6.600).
Concluzii de etapă
Jumătatea plină a paharului: putea fi mult mai rău. Previziunile pentru următorul an sunt îngrijorătoare, dar nu catastrofale. Se așteaptă enorm de mult de la vaccin, care a început deja să fie administrat. De altfel – lucru extrem de semnificativ – simplul anunț că acesta e gata a făcut să scadă acțiunile firmelor care produc soft de comunicare virtuală…
Trebuie să mai rezistăm un pic. Și să nu lăsăm garda jos, căci pericolul n-a trecut încă.
Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
