Buzăul este unul din județele din România în care bugetarea participativă nu a găsit finanțare în niciunul din planurile edililor locali – nici la nivelul municipiului, nici la nivelul altor orașe, dar a fost pusă mult mai sus în agenda primarilor și consiliilor locale printr-o inițiativă a Fundației Comunitare Buzău.
Fundația a lansat o scrisoare deschisă care arată administrației locale de ce este importantă introducerea bugetării participative și a instrumentelor de implicare a cetățenilor. Apelul a fost sprijinit de 17 organizații, astfel că mai mulți primari au anunțat inițiative pentru introducerea acestui tip de bugetare participativă.
Întrebat despre intenția de a introduce bugetarea participativă și ca urmare a presiunii din partea societății civile, primarul Buzăului, Constantin Toma, a răspuns acestui subiect, într-o emisiune locală, și a declarat că, primăria va lansa proiectul de bugetare participativă în domeniul economiei circulare (deșeuri, energia regenerabilă, apă, economia energiei, alimentația) cu scopul de a stimula cetățenii în a veni către autoritățile locale cu idei și soluții.
Bugetul disponibil asumat în prima ediție va fi de aproximativ 100.000 euro.
Dacă am crește nivelul de implicare al cetățeanului, lucrurile ar merge mult mai bine
Primarul comunei Lopătari, Claudiu Constantin, a afirmat la rândul său, în aceeași dezbatere, că subiectul este unul de interes. Există și câțiva pași în această direcție: dezbatere publică a proiectului de buget inclusiv cu vizite pe teren tocmai pentru ca populația să înțeleagă cum funcționează un buget local, cum se aloca banii.
În continuare însă, este nevoie de o serie de acțiuni la nivel local, cu implicarea organizațiilor non-guvernamentale, a experților și promovarea bunelor practici în bugetarea participativă de pildă.
Atât administrațiile cât și cetățenii trebuie să înțeleagă mai bine acest proces, ce înseamnă, care sunt beneficiile și de ce el aduce mai aproape decizia de comunitate.
„Din toate acțiunile noastre la nivel local, și am mers mult și în afara județului, ne-am da seama că dacă am crește nivelul de implicare al cetățeanului, dacă i-am da toate instrumentele – lucrurile ar merge mult mai bine. La Buzău, în județ, nu se întâmplă în niciun loc bugetarea participativă.
Promisiune că va lansa anul viitor, am făcut scrisoarea deschisă pentru a atrage atenția că noi ca societate civilă apreciem că este extrem de util acest instrument. Activând cetățenii vei crește atașamentul față de localitate. Din discuțiile și dezbaterile la nivel local ne-am dat seama că pentru reprezentanții unor localități este încă neclar procesul, alții au constrângeri bugetare”, a declarat Aura Cășaru, Fundația Comunitară Buzău.
Numai 13 reședințe de județ au derulat programe de bugetare participativă în România
Până la bugetarea participativă însă și o decizie asumată (și finanțată) Fundația Comunitară Buzău a lucrat cu două grupuri de inițiativă din apropierea Buzăului care să organizeze consultări în comunitate și care să vină cu propuneri și soluții concrete, pe priorități și nevoi reale ale cetățenilor, către administrațiile locale. Este o primă direcție în care comunitatea face pași concreți.
Despre cum arată bugetarea participativă în România, regăsiți un raport recent, publicat și ca urmare a documentărilor Fundației Comunitare Buzău, de Centrul Român de Politici Europene.
Potrivit acestuia, numai 13 reședințe de județ au derulat programe de bugetare participativă în România, în cursul lui 2022.
Cu alocări financiare mai degrabă modeste, instrumentul de bugetare participativă este puțin folosit în România. Este o consecință a unei gândiri administrative care ignoră deseori implicarea cetățenilor în decizia publică locală și nu vede în cetățeni, grupuri civice sau ONG-uri un partener de dialog.
