Victoria lui Donald Trump și reîntoarcerea sa la Casa Albă marchează un punct de cotitură pentru securitatea Europei și relațiile transatlantice. Sprijinit de un electorat american puternic care favorizează doctrina sa naționalistă „America First”, Trump revine pe scena politică internațională într-un context geopolitic tensionat, cu implicații ce se preconizează a fi majore pentru viitorul cooperării occidentale și al NATO.
Noua administrație Trump ar putea redefini considerabil rolul Statelor Unite pe plan internațional, iar marile publicații de politică externă și securitate au anticipat posibilele direcții pe care le-ar putea urma în al doilea mandat. Astfel, analiștii consideră faptul că o continuare a abordării izolaționiste ar putea diminua influența globală a SUA și ar pune o presiune suplimentară asupra capacităților de securitate ale aliaților europeni.
Politica externă din primul mandat
Primul mandat al lui Trump (2017-2021) a fost caracterizat de retragerea din acorduri internaționale de anvergură, printre care se numără Acordul nuclear cu Iranul (Joint Comprehensive Plan of Action – JCPOA); Acordul de la Paris privind schimbările climatice; Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF). Totodată, acesta a lansat un război comercial cu China, și-a exprimat deseori critica față de aliații SUA, precum și dorința de a renegocia angajamentele asumate de Washington, relatează Vox. Mai mult decât atât, retorica lui Trump a inclus frecvente critici față de NATO, acuzând alte state membre că nu contribuie suficient la bugetul alianței, și a avertizat cu posibilitatea retragerii SUA din NATO dacă partenerii europeni nu își asumă o contribuție mai consistentă.
Citește și: Cine profită de alegerea lui Trump în România? | Deutsche Welle
Provocări pentru NATO și relațiile transatlantice
În campania electorală din acest an, Donald Trump a reiterat angajamentul său de a renegocia sau chiar de a reduce implicarea SUA în acorduri internaționale, inclusiv în cadrul alianței NATO. În acest context, o serie de declarații au ridicat îngrijorări majore cu privire la intențiile sale față de alianță.
Într-o declarație controversată, Trump a afirmat că ar încuraja Rusia „să facă ce vrea” în ceea ce privește aliații NATO care nu își îndeplinesc obligațiile financiare din domeniul apărării, relatează The New York Times. Această afirmație a reînviat temerile că, în cadrul unui al doilea mandat, Trump ar putea pune în aplicare amenințările sale în ceea ce privește retragerea Statelor Unite din NATO, provocând astfel o schimbare semnificativă în arhitectura de securitate transatlantică.
Deși retragerea oficială a SUA din NATO ar fi un proces extrem de complex, datorită unui cadru legal existent și a reglementărilor internaționale, posibilitatea unei abordări mai distanțate față de alianță rămâne un subiect îngrijorător pentru aliați.
În acest context tensionat, Congresul SUA a adoptat recent o lege care impune ca orice decizie privind retragerea din NATO să fie supusă aprobării congresionale. Această măsură legislativă, care face parte din Legea de Autorizare a Apărării Naționale (NDAA), reflectă dorința de a proteja statutul de membru al SUA în cadrul NATO, oferind un mecanism de control și prevenind o retragere unilaterală, explică Lawfare.
Cu toate acestea, chiar și în fața acestei protecții legislative, președintele Statelor Unite deține prerogative semnificative care îi permit să reevalueze prezența militară și angajamentele internaționale ale țării. Jennifer Kavanagh, director de analiză militară la Defense Priorities, subliniază că „Trump poate decide să modifice postura SUA în orice regiune strategică, fie că este vorba despre Asia sau Europa, prin retragerea de trupe, închiderea de baze militare sau reducerea investițiilor în infrastructura comună și în componentele logistice care susțin funcționarea alianțelor”. Astfel, chiar și fără o retragere formală din NATO, o schimbare de direcție în ceea ce privește angajamentele strategice ale SUA ar putea avea efecte semnificative asupra stabilității și eficienței alianței transatlantice.
Aceste evoluții subliniază complexitatea situației și riscurile implicate, iar viitorul NATO și al relațiilor transatlantice depinde în mare măsură atât de deciziile pe care le va lua administrația Trump, cât și de răspunsurile aliaților.
Războiul din Ucraina și implicațiile pentru securitatea Europei
În ceea ce privește războiul din Ucraina – un subiect central în discuțiile cu privire la securitatea europeană – Trump a susținut în repetate rânduri că ar putea pune capăt acestui conflict rapid, însă fără a furniza o strategie concretă.
În locul unor planuri detaliate, vicepreședintele său ales, J.D. Vance, a oferit câteva detalii privind o posibilă abordare. Vance a sugerat că un acord de pace între Ucraina și Rusia, în viziunea administrației Trump, ar putea include o zonă demilitarizată pe linia actualului front, lăsând Ucrainei suveranitatea, dar cerându-i să renunțe la o parte din teritoriile ocupate de Rusia. În plus, Ucraina ar trebui să accepte o garanție de neutralitate, ceea ce ar exclude posibilitatea aderării la NATO, potrivit unei analize Foreign Policy.
O propunere suplimentară, vehiculată în echipa de tranziție a lui Trump și dezvăluită de trei surse apropiate acestuia, ar implica angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO timp de cel puțin 20 de ani, potrivit The Wall Street Journal. În schimb, SUA ar continua să sprijine Ucraina prin furnizarea de arme pentru a descuraja un viitor atac rusesc. Deși această abordare ar putea fi percepută drept pragmatică de unii analiști, este de așteptat ca aceasta să fie dificil de acceptat pentru Kiev, având în vedere dorința Ucrainei de a întări relațiile cu aliații occidentali.
Prin urmare, în contextul unei posibile reorientări a politicii externe a Statelor Unite sub cea de-a doua administrație Trump, Europa se află la o răscruce strategică. O abordare mai izolaționistă a Washingtonului ar putea determina statele membre NATO și Uniunea Europeană să-și regândească strategiile de securitate și să ia în considerare, acum mai mult ca niciodată, opțiuni de autonomie strategică.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: AGERPRES / EPA / CRISTOBAL HERRERA-ULASHKEVICH)
