De la intrarea în funcțiune a mecanismului de plafonare și subvenționare a energiei, piața de energie electrică și de gaze suferă deoarece nu mai există tranzacții la vedere. Astfel, pe BRM se tranzacționează doar 1% din consumul de gaze și pe OPCOM aproximativ 25% din consumul de energie electrică.
În podcastul Zinergy, domnul Ministru al Energiei, Sebastian Burduja a afirmat că dorește „să se facă lumină în piața energiei”. Este necesară această transparentizare, deoarece avem prețuri mari.
Având în vedere ca peste 70% din producătorii de energie sunt companii naționale în care statul este acționar majoritar, rezultă că și de aici ar putea să mai existe pierderi, deoarece nu știm de câte ori o moleculă de gaz sau un MW electric au fost vândute și la ce preț. Producătorul știe doar cui a vândut și vânzătorul doar de la cine a cumpărat. Ceea ce nu se cunoaște, este de câte ori aceeași marfă a fost tranzaționată de către traderii de energie și ce adaosuri comerciale și-au pus aceștia.
Ceea ce numim piață de energie nu este alceva decât o butaforie unde, probabil, numai traderii de energie caștigă sume fabuloase.
Colegii de la economica.net au întrebat Institutul Național de Statistică care au fost cantitățile de energie electrică importate și exportate și care a fost soldul. Astfel, INS le-a răspuns că „exporturile comerciale de energie electrică ale României au fost de 10,8 TWh, iar importurile comerciale au fost de 13,8 TWh”.
Din datele Transelectrica, pentru 2024, observăm că fluxurile fizice au fost altele: astfel au intrat în sistem 5,3 TWh (import) și au ieșit din sistem (export) 2,17 TWh, existând un sold de 2,85 TWh.
Cu alte cuvinte, fluxurile fizice de la Transelectrica nu corespund cu raportările tranzacțiilor comerciale de la INS, existând o diferență între acestea după cum urmează:
Deci, există cantități de energie electrică provenite din import, care s-au tranzacționat de mai multe ori. Dacă soldul este aproximativ același, diferențele dintre fluxurile comerciale și cele fizice fiind de numai 0,13 TWh, am putea interpreta că această diferență ar reprezenta exportul către Republica Moldova din energia importată din afara României.
Citește și: Sebastian Burduja: Pentru liberalizare, „trebuie să facem lumină în piața energiei”
De asemenea, mai putem interpreta că au existat mai multe operațiuni comerciale de import – export fără ca toate cantitățile din aceste tranzacții să treacă granița fizic. Confom aceleiași surse, „exporturile de energie electrică s-au ridicat la puțin peste un miliard de euro, dar importurile la 1,52 miliarde de euro. Așadar, deficitul comercial al României din punct de vedere al comerțului cu energie electrică a depășit, anul trecut, jumătate de miliard de euro. (…) Așadar, la exporturi fizice de 10,8 TWh s-a încasat un miliard de euro, așadar, în medie, pentru un MWh exportat, producătorii români au primit 93 de euro/MWh. La importuri fizice de 13,8 TWh am plătit 1,52 miliarde de euro, așadar, pentru un MWh importat, consumatorii români au plătit 110 euro/MWh.”
Aceste tranzacții nu ar fi trebuit să existe dacă România ar fi avut posibilitatea de a stoca energia electrică, deoarece exporturile se fac când există un surplus de energie în timpul zilei când strălucește soarele sau în perioadele când bate vântul. Se importă de obicei în perioadele de iarnă sau de vară, în special seara, când consumul este maxim.
Semnalul de alarmă al acestor tranzacții a fost tras de mine încă din 2020, când am prevăzut că există un astfel de deficit comercial, dar astăzi acesta a devenit enorm și din păcate nimeni nu a luat nici o măsură!
De asemenea, trebuie să spun că un preț corect al energiei electrice l-am calculat pentru 2024 și ar fi fost sub 100 euro / MWh.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(sursa foto: pixabay.com /geralt)
