Țara te vrea prost, așa cum bine ne spune cântecul celor de la Sarmalele Reci. Modelele promovate în spațiul public ajută la prostirea nației. Fetele trebuie toate să viseze să fie întreținute de către domni generoși și să se preocupe doar de a deveni influencerițe, iar tinerii trebuie să învețe doar să aibă tupeu și să citească doar etichetele de pe sticlele de alcool.
Modelele total opuse domnului Trandafir sunt omniprezente.Televiziunea publică a devenit feuda poleită cu AUR a boierului TVRuflea care își promovează interesele proprii de afaceri prin glumițe despre femei cu moravuri ușoare iubitoare de spirt trecut prin pâine, femei care sunt agresate tandru cu parul de soți alcoolici – agresori care devin astfel extrem de simpatici publicului larg. Un alt model promovat agresiv de toate televiziunile de știri – dascăl renumit, chiar dacă nu avea legal studiile necesare- încurajează toate instinctele ce duc la ratare ale tinerei generații, promite că va aresta profesorii și discută despre cât este de dotat de parcă o discuție cu un adolescent ar fi un casting pentru un film pentru adulți.
Un alt model promovat intens este un lăutar abonat la contracte cu bani publici în comunități unde copii mor de foame, lăutar care știe mai bine medicina decât Hipocrate și toți epidemiologii care cred în Ebola și în frații ei ,,închipuiți”. Aceste modele de genialitate epidemiologică în interes personal nu expun simple opinii, ci minciuni dovedite științific de specialiști. Masca limitează pandemia așa cum a demonstrat extincția SARS în Asia. Restaurantele deschise în interior sunt cauze de tip ,,superspreader ” ale pandemiei, așa cum ne relatează studii citate de Forbes, Washington Post și France24. Dacă rata de vaccinare nu depășește rate de răspândire Covid, vom rămâne perpetuu în pandemie, așa cum ne explica un român profesor epidemiolog într-un interviu la Digi24. Avem de ales între deschiderea economiei sau închiderea școlilor – deschiderea fiind problematică dacă jumătate din profesori refuză să se vaccineze pentru că aleg să creadă în propaganda bazată pe spusele lăutarilor în epidemiologie.
Dacă satira înseamnă să îți bați joc de suferința unui român din 100 care moare de Covid, atunci dacă refuzăm să o criticăm pentru că este o acțiune totalitară inspirată din cartea ,,1984”, vom transforma ”Grădina Maicii Domnului într-o Vale a Plângerii”. Atunci când știința este alungată din cetate și încurajezi sinuciderea ca mod de viață, clovnii vor conduce pentru că nu avem voie să criticăm pe nimeni, chiar dacă ”Împăratul este gol și banii publici se duc pe straiele lui inexistente”. De aceea, niciun domn Trandafir nu ar trebui să ajute la luminarea tinerei generații, ci doar domnii care sunt plăcuți și ajută la scopul de control facil al populației.
A critica modele umane greșite se consideră a fi cenzură, atât de către persoane direct interesate în a păstra un post călduț cât și de către ziariști renumiți de investigație. Mai nou, unul dintre aceștia, compară critica unui program de propagandă covidofilă de Revelion cu procesul celor 7 de la Chicago. Oricine are dreptul de a avea opinii, dar faptele nu pot fi schimbate, indiferent de Chipul Cioplit care ne spune altceva. Dacă spunem copiilor să sară pe geam la televizor pentru că în desenele animate nu moare nimeni, cel ce face asta ar trebui să răspundă, potrivit legii. Să critici o idee tâmpă nu este cenzură, ci este un demers inteligent care ne ajută să trăim mai bine și să nu murim doar pentru că am crezut într-o idee greșită. Procesul celor 7 de la Chicago nu a fost despre interesul personal al celor implicați în proces, ci despre dreptul la protest pașnic împotriva războiului din Vietnam și despre riscul acuzaților de ajunge pe nedrept 30 de ani în închisoare.
Nu există un drept de a nu fi criticat dacă spui o prostie. Să compari un ministru al Sănătății care solicită aplicarea legii față de boierul TVRuflea cu un sistem de justiție ce vrea să trimită la pușcărie pentru crimă organizată protestatari pașnici e puțin exagerat. Domnul Trandafir educă elevii pentru a gândi cu propria minte și pentru a alege între adevăr și minciună. Domnul Trandafir a crezut că că munca și cinstea te fac om. Crima de a gândi nu implică dreptul celui care spune o minciună în interes personal de a nu fi contrazis. Logica oricărei dezbateri este de lua o decizie corectă după ce sunt analizate toate argumentele pro și contra. Atunci când se promovează doar modele nocive pentru viitorul nostru și doar argumentele nocive pentru societate, iar domnul Trandafir este izolat mediatic, elevii vor decide să fie orice altceva decât cetățeni model care își iubesc țara.
Este nevoie de o viziune pe termen lung în educație în care să gestionăm inteligent relația dintre domnul Trandafir și elevul care să devină un cetățean educat și implicat. Dacă există o presiune publică constantă, politicienii vor livra ce este în interes național. Dincolo de modelul educațional din filmul Columna, avem modele educaționale de succes la care ne putem raporta, cum ar fi cel din Singapore sau Finlanda. Ideea este să gândim un sistem educațional modern pe care să nu îl schimbăm la fel de frecvent cum schimbăm ciorapii.
Ion Creangă în ,,Povestea drobului de sare” a ales să ,,cenzureze” prostia și a sperat că noi toți vom fi mai inteligenți după ce o citim. Și totuși personajele criticate de către Ion Creangă au ajuns să ne conducă viața și să ne fie ,,învățători” pentru că sunt prezente în fiecare zi în casele noastre, prin intermediul paginilor de internet, care ne sar în ochi fără să vrem, sau prin intermediul televiziunilor dornice de rating cu orice preț.
Vocea dominantă în spațiul public nu este de a expune fragilitatea rațională a ideilor toxice, ci de a-l interzice pe Ion Creangă pentru că își permite să critice idei demne de pus în aplicare, cum ar fi practicarea sportului de a aduce lumina soarelui în casă cu butoiul.
