Pergamente, fosile, ceasuri, dantele, picturi, sculpturi, cărţi… Toate reprezintă mărturii ce pot ajuta contemporanii să înţeleagă cum era viaţa în alte timpuri şi toate seamănă cu nişte pacienţi când ajung pe mesele de lucru ale restauratorilor, adevăraţi doctori ai muzeelor, a căror misiune este să le redea frumuseţea sau, pur şi simplu, să le refacă integritatea.
BIHOREANUL a vizitat laboratoarele de restaurare ale Muzeului Ţării Crişurilor, dezvăluindu-vă tainele celor fără de care incursiunea în alte timpuri nu ar fi posibilă…
Departe de ochii vizitatorilor, în laboratorul de restaurare a hârtiei, Oana Pitic Băruţa are un proiect important: „învierea” Bibliei de la Oradea. Cartea tipărită în 1661 a fost cumpărată în 1970 de Muzeu de la o colecţionară, care nu a lăsat, însă, şi povestea valorosului artefact.
Dintre cele 518 file, experta în restaurare a curăţat, spălat şi refăcut peste 100. Redactată în limba maghiară, Biblia ar fi trebuit să fie tipărită în Oradea, în 1660, dar din cauza invaziei turceşti a ajuns până la urmă să fie lucrată într-un atelier din Cluj.
Continuarea în Ebihoreanul.ro
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ebihoreanul.ro)
