În FAIRway Danube, colaborare multinaţională. Axa Galaţi – Viena pentru modernizarea navigaţiei pe Dunăre

Odată cu extinderea Uniunii Europene, Dunărea a devenit, practic, „apă interioară” a spaţiului comunitar, formând alături de Rin unul dintre coridoarele principale ale reţelei de transport transeuropene (TEN-T). Mai mult, la iniţiativa României şi Austriei, Comisia Europeană a elaborat Strategia Dunării – un cadru de colaborare multinaţional, menit să stimuleze proiectele privind interconectarea în regiunea Dunării, protejarea mediului şi dezvoltarea economico-socială a comunităţilor dunărene.

În acest context, FAIRway Danube este unul dintre proiectele-cheie menite să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, prin investiţii de peste 23,35 milioane de euro. Finanţat din Fondurile de Coeziune, în cadrul FAIRway colaborează nu mai puţin de 12 instituţii cu atribuţii în gestionarea şenalului navigabil, din Austria, Slovacia, Croaţia, Ungaria, Bulgaria şi România. Ca obiective, proiectul – manageriat de Ministerul Transporturilor şi Inovării din Austria, prin intermediul ViaDonau – îşi propune ca de la Viena până la Galaţi sau Constanţa să se ajungă la o armonizare a standardelor de colectare şi prelucrare a datelor privind şenalul navigabil, la modernizarea sistemelor de semnalizare, dar şi la elaborarea unui Masterplan privind transporturile pe Dunăre, ca bază de plecare pentru noi proiecte de modernizare a şenalului navigabil, creşterea siguranţei navigaţiei, dezvoltarea lanţurilor logistice, dar şi protecţia habitatelor naturale.

Chiar dacă Dunărea este una dintre „autostrăzile” Uniunii Europene, asta nu înseamnă că regulile aplicate sunt peste tot aceleaşi, aşa cum se întâmplă pe o autostradă clasică. Iar una dintre principalele probleme este diferenţa dintre sistemele naţionale de management ale şenalului navigabil, inclusiv în chestiuni ce ţin de măsurători şi semnalizare. Cum ar fi, de exemplu, să mergeţi pe un drum şi, dintr-o dată, la trecerea dintr-o zonă în alta să se schimbe complet semnele de circulaţie pe care le cunoşteaţi? 

ViaDonau, cu sediul la Viena, autoritatea de căi navigabile din Austria, a sintetizat într-un mod plastic actuala situaţie şi conjunctura care a dus la apariţia programului FAIRway: „Imaginaţi-vă că sunteţi căpitanul unei nave care, pe Dunăre, trece prin zece ţări diferite. Desigur, nu fiecare porţiune a Dunării este la fel – unele pot fi foarte înguste sau cu ape mici. Orice navigator şi-ar dori să deţină informaţii cât mai bune înainte de a naviga pe fluviu. Dar, pentru că fiecare ţară face măsurătorile în felul ei, aceste informaţii pot varia, asta deşi e vorba de acelaşi fluviu.

Pentru asta există FAIRway – până în 2021 vrem ca toate ţările dunărene să utilizeze acelaşi standard de colectare şi prelucrare a informaţiei, prin folosirea de metode şi instrumente standardizate”.

Acest proiect nu a rămas fără ecou în rândurile potenţialilor beneficiari. „Un element foarte important este că proiecte precum FAIRway pun lucrurile în mişcare; ne ajută să găsim un limbaj comun”, ne-a explicat şi Ruxandra Florescu, project manager în cadrul Pro Danube International, o asociaţie cu sediul central la Viena care reuneşte o reţea de peste 150 de companii europene din domeniul transporturilor navale şi activităţilor portuare. „Proiectele legate de Dunăre sunt într-un fel de simbioză, se completează reciproc. Avem FAIRway, dar avem şi proiecte precum unele pe care le-am derulat noi – de exemplu, DANTE, pentru reducerea barierelor administrative sau GRENDEL, ce-şi doreşte adoptarea unor noi tehnologii, mai puţin poluante, în flota de pe Dunăre sau DAPhNE – Danube Ports Network. Specialiştii, fie ei din sfera privată sau a instituţiilor publice, ajung să se cunoască între ei, să colaboreze şi să lanseze noi proiecte”, a precizat reprezentantul Pro Danube International.

Dunărea şi importanţa ei economică

Miza economică a Dunării este una importantă pentru o serie de ţări europene, precum Austria, Ungaria, Slovacia, asigurând conexiunea cu marea şi, implicit, cu comerţul internaţional. Dar Dunărea este importantă şi pentru România, ţara pe teritoriul căreia se află cea mai mare porţiune a fluviului, dar şi cea mai propice navigaţiei, inclusiv pentru nave maritime, pe sectorul dintre Marea Neagră şi porturile Tulcea, Galaţi şi Brăila.

De altfel, de legături economice pe axa Galaţi – Viena se poate vorbi încă din secolele trecute. De exemplu, nu întâmplător, Austria a fost una dintre ţările care a avut reprezentanţi în Comisia Europeană a Dunării, ce a avut sediul, în perioada 1856 – 1938, la Galaţi. Sub auspiciile acestei instituţii s-au derulat primele programe de amenajare a şenalului navigabil, fiind fixate standarde care, într-o bună măsură, mai sunt valabile şi astăzi! Legat de navigaţia pe Dunăre, un moment istoric important a fost, în 1896, inaugurarea canalului navigabil de la Porţile de Fier. La ceremoniile desfăşurate la Orşova (parte atunci a Imperiului Austro-Ungar) a participat chiar împăratul Franz Joseph al Austriei, alături de regele Carol I al României şi regele Alexandru I al Serbiei! 

În epoca modernă, parteneriatul din vremea regalităţii este dus mai departe de proiecte în care colaborează instituţii precum ViaDonau, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi instituţiile similare din ţările dunărene.

Dunărea a fost un coridor european de transport important indiferent dacă am avut parte de un context istoric mai mult sau mai puţin favorabil. Raportat la epoca modernă, la actualele mijloace de transport, Dunărea vine, astăzi, cu noi avantaje, transporturile navale fiind mai puţin poluante şi cu costuri mai mici faţă de căile ferate sau faţă de auto. Asta nu înseamnă că ducem lipsă de provocări, iar aici ne referim, de exemplu, la punctele critice care apar pe anumite sectoare, precum sectorul româno-bulgar, dar astfel de puncte sunt şi în ţările din amonte, mai ales în perioadele deficitare din punct de vedere hidrologic. Aşa se face că, în prezent, Dunărea, per ansamblu, este folosită doar la şapte la sută din potenţial. Atât la nivelul Comisiei Europene, cât şi la nivelul ţărilor dunărene, ne-am propus să ajungem în câţiva ani la cel puţin la 20 la sută valorificare a acestui potenţial. Acesta este, în final, scopul tuturor programelor la care suntem parte, inclusiv cele cu participare multinaţională.

Dorian Dumitru, director general AFDJ Galaţi

Strategia Dunării, iniţiată de Austria şi România a fixat un cadru mai larg de colaborare, dând şi mai multă vizibilitate problemelor specifice acestei regiuni. 

Experienţa de lider de proiect

În ceea ce priveşte standardizarea unor sisteme de management al Dunării, ViaDonau a reuşit să acumuleze o experienţă preţioasă în cadrului unei acţiuni-pilot derulate în cadrului proiectului NEWADA II, în perioada 2012-2014, şi care a permis instituţiei austriece să testeze noi metode de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicare în vederea armonizării şi actualizării bazelor de date privind şenalul navigabil. Având la dispoziţie un model de instrument de management al Dunării, ViaDonau le-a propus partenerilor din Slovacia,Croaţia, Ungaria, Bulgaria şi România extinderea acestor metode şi instrumente de standardizare în cadrul proiectului FAIRway, programat a se desfăşura în perioada 2015-2021.

„De exemplu, e vorba de nave de măsurători care să monitorizeze porţiuni mai întinse din şenalul navigabil, nu doar anumite puncte sau porţiuni mai mici. Sau folosirea unor staţii hidrometrice care măsoară nivelul apei după aceleaşi reguli. De asemenea, dorim ca toate ţările să utilizeze acelaşi sistem de semnalizare, în acelaşi fel. În aceste condiţii, navigatorii ar şti exact care este starea şenalului şi unde este în siguranţă pentru a naviga. Aceste lucruri nu sunt bune doar pentru siguranţa navigaţiei şi logistică, dar şi pentru mediu. În plus, cu aceste date putem face noi planuri şi demara noi proiecte de optimizare a şenalului navigabil”, potrivit prezentării reprezentanţilor ViaDonau, instituţie care şi-a asumat şi calitatea de manager de proiect.

La vremuri noi, nave achiziţionate prin  FAIRway

Finanţarea FAIRway a fost aprobată în cadrul apelului CEF Transport 2014, cu sprijinul agenţiei INEA, din valoarea totală a proiectului – 23,35 milioane de euro, 85 la sută fiind finanţarea UE. În vederea derulării proiectului FAIRway Danube, miniştrii Transporturilor din ţările participante au convenit, în 2014, să implementeze „Master Planul de Reabilitare şi Întreţinere a Şenalului Navigabil al Dunării şi a afluenţilor săi navigabil”, scopul acestui document fiind de a fixa etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge şi a asigura condiţii bune de navigaţie pe tot parcursul anului, prin furnizarea unui nivel optim de servicii. Acest Master Plan are la bază Planurile Naţionale de Acţiune, realizate şi periodic reactualizate de fiecare ţară în parte,care includ o privire de ansamblu asupra stării tuturor sectoarelor de cale navigabilă şi estimarea investiţiilor necesare fiecărei ţări pentru a realiza şi a asigura un nivel comun al serviciilor.

În termeni tehnici, ţinta proiectului FAIRway Danube este să ofere informații armonizate, de actualitate în ceea ce privește secțiunile Dunării de adâncimi mici, nivele de apă și prognoze ale acestora. Adâncimile valabile sunt folosite pentru adaptarea poziției șenalului navigabil la condițiile curente. În paralel, FAIRway Danube pregăteşte reabilitarea în comun a Dunării și a afluenților navigabili.

Demn de remarcat este că, din valoarea totală a investiţiilor prevăzute în cadrul FAIRway, aproape o treime  – 8,56 milioane de euro – este folosită pentru dezvoltarea căilor navigabile din România, prin măsurile implementate de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. Punctele forte pe componentele din proiect ce au revenit AFDJ Galaţi au fost achiziţia unor nave tehnice, respectiv o navă de semnalizare şi o ambarcaţiune de măsurători, investiţii ce totalizează 4,5 milioane de euro. 

Sunt foarte importante aceste nave, ele furnizând informaţii mult mai detaliate şi mai precise decât vechile nave pe care le aveam, navele „Semnal”, din anii ’80. Şi constructiv sunt mai performante şi permit o mobilizare şi o deplasare mai rapidă în punctele în care, de exemplu, trebuie executată o semnalizare de calitate. Navele dispun de echipamente moderne de poziţionare, de stabilire a punctelor de lansare a geamandurilor, de efectuare a măsurătorilor.

Dorian Dumitru, director general AFDJ Galaţi

Inaugurare la nivel european

Şalupa de măsurători „Ares” a intrat în serviciul AFDJ Galaţi în cursul anului trecut, în timp ce nava de semnalizare „Concordia EU 2019” – nume inspirat de legendara navă „Concordia”, ce a activat în cadrul Comisiei Europene a Dunării – a primit botezul apei în luna martie, la Giurgiu, la eveniment fiind prezenţi inclusiv înalţi oficiali europeni, precum comisarul european pentru Transport, Violeta Bulc, şi coordonatorul european de transport pentru coridorul Rin-Dunăre, fost ministru al transporturilor în Olanda, Karla Peijs.

Comisarul Bulc a subliniat cu această ocazie cât de important este proiectul FAIRway pentru identificarea unor abordări inovative pentru reabilitarea şi modernizarea şenalului navigabil. „Fără activitate de transport pe Dunăre ar fi foarte greu, aşa că vă rog să vă focusaţi energia pe conectivitatea dintre graniţe”, declara Violeta Bulc. La rândul său, prezent la lansare, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, amintea şi de valoarea simbolică a navei „Concordia EU 2019”: „De fiecare dată când o vom revedea ne va reaminti că este unul dintre rezultatele înţelegerii ce există între statele membre ale UE. Evenimentul de astăzi este o dovadă a colaborării excelente între toate părţile implicate în sprijinirea dezvoltării transportului durabil, dar şi un rezultat al strategiei UE pentru regiunea Dunării”.

Cele două nave reprezintă, însă, doar o parte a beneficiilor FAIRway pentru AFDJ Galaţi. La fel de importantă va fi achiziţia, în curs de derulare, a zece noi staţii hidrometrice automate, pe lângă modernizarea a încă opt staţii deja existente. Nu în ultimul rând, datele culese vor contribui la îmbunătăţirea modelului virtual al Dunării şi perfecţionarea bazelor de date naţionale şi internaţionale (WAMS şi WAMOS) privind fluviul.

„Sunt informaţii importante pentru navigatori, dar prin complexitatea acestor baze de date se merge mai departe şi, cu ajutorul lor, se pot alege soluţiile tehnice cele mai potrivite pentru executarea unor lucrări hidrotehnice sau întreţinerea şenalului navigabil”, ne-a explicat specialistul în domeniu, Adrian Maizel, şeful Biroului Hidrografic RIS.

Altfel spus, cu FAIRway nu se încheie o etapă în modernizarea navigaţiei pe Dunăre, ci mai degrabă se deschid unele noi, mai complexe, cu noi provocări, pe măsura ambiţiilor de a face din fluviu principala arteră de transport europeană.

Achiziţii: nave şi echipamente de măsurători

În cadrul FAIRway au fost achiziţionate nave tehnice şi echipamente de măsurători pentru toate ţările participante la proiect. În baza specificaţiilor tehnice s-au realizat proceduri de achiziţie pentru: construirea de nave de măsurători cu echipamentele lor pentru Slovacia, Ungaria, Croaţia, Romania şi Bulgaria; modernizarea unei  nave de măsurători existente cu o sonda portabila single – beam (un  singur fascicul) pentru Canalul romanesc Dunăre – Marea Neagră; Staţii hidrometrice automate noi care indică nivelul apei (patru în Croaţia; zece în Bulgaria; zece în România); reabilitarea staţiilor hidrometrice existente (opt in Romania; cinci in Croatia); trei dispozitive pentru prelevarea de probe de sedimente pentru a efectua măsurătorile necesare în Bulgaria, România şi Ungaria. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi realizate un sistem trans-naţional şi cinci sisteme naţionale de management al cailor navigabile, care vor procesa şi analiza informaţiile colectate de echipamentele existente în ţările beneficiarilor şi cele colectate de nave şi staţiile de măsurători.

Colaborare: care au fost partenerii şi beneficiarii din cadrul FAIRway 

• Austria: Ministerul Transporturilor, Inovației și Tehnologiei și Autoritatea de Căi Navigabile – (ViaDonau); 
• Slovacia: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Dezvoltării Regionale și Agenția de Dezvoltare a Transporturilor Waterborne (ARVD); 
• Ungaria: Ministerul Naţional al Dezvoltării, Nemzeti Infrastruktura Fejleszto Zrt. (NIF) și Directoratul General al Managementului Apei (OVF); 
• Croația: Ministrul Afacerilor Maritime, Transporturilor și Infrastructurii și Agenția Navigației pe Apele Interioare (AVP);
• Bulgaria: Agenția Executivă “Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea” (EAEMDR);
• România: Administrația Fluviala a Dunării de Jos (AFDJ) Galați și Compania Națională ”Administrația Canalelor Navigabile” (ACN) Constanța.

Foto: AFDJ Galaţi, ViaDonau, Viaţa Liberă

AUTORI: Ovidiu Amălinei şi Remus Basalic

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă Galați în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.