Comisia Europeană nu e de acord cu proiectul propus de România în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru racordarea la rețelele de gaze naturale a sute de localități, a anunțat luni președintele PNL, Ludovic Orban. E al doilea mare proiect mare respins de Comisie, după cel legat de refacerea sistemului de irigații.
Proiectul, numit „Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi” în PNRR și pentru care România a cerut 600 de milioane de euro, a fost propus de PNL încă din versiunea de anul trecut a PNRR. „Poate că era nevoie de o fundamentare tehnică mai bună”, a mai spus șeful PNL, Ludovic Orban.
Ulterior, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat că proiectul întocmit pentru finanțare prin PNRR prevede construirea unei rețele de gaze ready for hydrogen, ce ar urma să transporte un amestec de gaze – gaze naturale și hidrogen, în proporție de maximum 15%. „Hidrogenul este considerat la nivel european combustibilul viitorului – este un gaz curat, are emisii zero de CO2, are putere calorică mai mare”, a spus Virgil Popescu.
Pentru transportul unui astfel de amestec, trebuie construită o rețea nouă, cele existente neputând să facă acest lucru. De asemenea, România va trebui să producă și hidrogenul care trebuie introdus în amestec.
„600 de milioane de euro, cât avem bugetat (pentru proiectul de gaze – n.r.), înseamnă, pe cost standard, în jur de 4.000 de kilometri de rețea. La această rețea se pot conecta în medie 40 de gospodării pe kilometru, deci în total 160.000 de gospodării la întreaga rețea de 4.000 de kilometri”, a explicat ministrul Popescu într-o intervenție publică. El a mai spus că noua rețea nu va interacționa cu cea veche: „Va trebui să demonstrăm că va fi într-o regiune-pilot (…) o regiune în care nu există o devoltare așa de mare a rețelei de gaz”.
În proiectul de PNRR pus în dezbatere publică de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se arată că „România deține o rețea insuficient dezvoltată de distribuție a gazelor naturale care să asigure accesul populației la servicii adecvate”.
Ca argument în sprijinul acestui proiect, guvernul arată că „gradul de conectare a populației la rețelele de gaze naturale este de aproximativ 40% (și doar 22% în mediul rural), semnificativ mai redus față de țările din regiune (de ex. Ungaria are peste 90%)”. Ca atare, executivul arată în proiectul de PNRR că are ca obiectiv ”modernizarea și adaptarea infrastructurii existente de transport și distribuție de gaze naturale pentru utilizarea hidrogenului și a altor gaze verzi în vederea decarbonizării încălzirii în sectorul consumatorilor casnici și non-casnici, operatorilor economici precum și a altor categorii de beneficiari”.
De ce respinge Bruxelles-ul astfel de proiecte. Comisia Europeană a arătat clar în ghidul privind realizarea PNRR că nu va accepta proiecte poluante. Or, instalarea de centrale pentru încălzirea prin arderea gazelor este văzută ca o activitate poluatoare, iar Comisia Europeană descurajează puternic aceste proiecte.
În schimb, executivul european încurajează conectarea gospodăriilor individuale la rețelele de curent electric pentru asigurarea încălzirii.
Motivul ține de politica de mediu a Comisiei, extrem de ambițioasă, și care a primit un nou suflu odată cu adoptarea Green Deal – strategia de protecție a mediului promovată de președinta Ursula von der Leyen. Ca urmare a modificărilor legislative provocate de Green Deal, producția de energie pe bază de hidrocarburi (gaze naturale și petrol) este puternic descurajată. Cu toate acestea, România a încercat să propună în proiectul de PNRR negociat cu Comisia Europeană mai multe proiecte ce nu respectă ghidul Facilității Europene de Redresare și Reziliență, printre care și proiectul conectării la rețeaua de gaze a gospodăriilor.
De altfel, și în proiectul PNRR este menționată problema poluării ca risc al proiectului: „trebuie monitorizată atent respectarea principiului de a nu prejudicia semnificativ mediul”.
Mai mulți analiști au avertizat că acest proiect nu respectă condițiile stabilite de UE pentru finanțarea prin intermediul Facilității Europene de Redresare și Reziliență. Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, invitat de Comisia Europeana să facă parte timp de un an din randul Ambasadorilor Pactului Climatic European, a declarat pentru G4Media.ro că ”pe termen lung gazele naturale nu sunt o soluție, dimpotrivă. Dacă tendința global va fi trecerea la încălzirea pe bază de energie electrică, România pare să meargă în direcția opusă și alege o resursă care nu va putea fi garantată pe termen lung. În loc să investească în energii alternative și pe termen lung, România vrea să investească în resurse cu viitor incert”.
De ce insistă guvernul pentru un astfel de proiect. Proiectul de racordare la gaze este unul fanion pentru liberali, care au promis încă din campania electorală de anul trecut că vor dezvolta rețeaua de gaze. Este o miză mai ales pentru edilii liberali care conduc localități unde nu există astfel de rețele și care depind de încălzirea pe lemne.
Context. România a propus Comisiei Europenă să amâne cu o lună, până la 31 mai, depunerea formală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Termenul inițial agreat de Comisia Europeană cu statele membre era 30 aprilie, dar majoritatea statelor membre au depășit această dată.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul care prevede modul în care România va cheltui cei 29,2 miliarde de euro veniți de la UE în următorii patru ani sub formă de granturi și împrumuturi pentru relansarea economiei.
Investițiile și reformele din PNRR trebuie să respecte Recomandările Specifice de Țară elaborate de Comisia Europeană, iar investițiile vor contribui în proporție de 37% la obiectivul de schimbări climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare.
După 1 mai, Comisia Europeană realizează evaluarea planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.
România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare de granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
