Încă un pas: De la „Heil Fritz!” la asaltul asupra Primăriei Timișoara

Prezența recentă a liderilor AUR și ai Noii Drepte la Timișoara arată că pentru trecerea de la agresiunea verbală prin lozinci ofensatoare la intrarea în forță într-o instituție nu trebuie decât un impuls. Mai ales când autoritățile abilitate să apere cetățenii și instituțiile – poliția, jandarmeria – sunt inerte.

În 14 ianuarie 2022, George Simion, urmat de un grup de susținători, a inițiat un asalt asupra primăriei din Timișoara sub pretextul solicitării unei audiențe pentru un revoluționar timișorean. Grupul a forțat ușile, a intrat în birouri, a invadat coridoarele instituței, a scandat lozinci. Regulile sanitare au fost ignorate cu desăvârșire.

Din discuțiile noastre cu revoluționarul a reieșit că nu exista o urgență pentru a fi primit la primar. Avea eventual nemulțumiri pentru suma diminuată primită în decembrie pentru comemorări, dar nu și mandatul organizației sale de a se asocia cu AUR pentru o audiență.

Pe tot parcursul incidentului s-au strigat lozinci xenofobe ca „Herr Fritz nu uita/Timișoara nu-i a ta!” și ofensatoare ca „Ieși afară/Javră ordinară!”. La conferința ținută a doua zi de liderii AUR pentru a anunța o „ligă anti-Fritz”, termenii folosiți de George Simion la adresa primarului Timișoarei au fost „Fritz parașutat din Germania” și „Fritz parașutat în mod ciudat de la Berlin”.

Procurorii i-au deschis un dosar pentru infracțiunea de violare a sediului profesional prevăzută la art. 225 Cod Penal, iar jandarmii au aplicat 12 amenzi în valoare de 44.000 lei pentru tulburarea liniștii publice și alte contravenții asociate.

Hate-speech politic

Stimularea politică a limbajului urii are consecințe toxice. Termenii folosiți intenționează să intimideze și să umilească persoanele vizate, iar manifestările violente se adaugă ca o consecință firească.

„Discursurile instigatoare la ură pot afecta pe oricine. Pot fi îndreptate către persoane individuale sau către grupuri întregi. Este vorba de jigniri, insulte, calomnii, ameninţări sau răzvrătire a populaţiei. Din acest motiv, hate speech este un subiect important în educaţia politică şi socială din zilele noastre”, se arată în preambulul proiectului Teachtoday din campania europeană de educație pentru tineri a Consiliului Europei.

La scurt timp după instalarea germanului Dominic Fritz la conducerea Primăriei Timișoara, pe rețelele sociale a început o mișcare de contestare a celui care câștigase scrutinul cu peste 53%. Vârful de lance a fost și a rămas fostul primar, care a suportat greu înfrângerea și ține zilnic pe Facebook discursuri otrăvite, acreditând teorii conspiraționiste despre Fritz (spion german, parașutat, personaj de laborator etc.).

Liberalul nu este singurul om politic angajat în delegitimarea lui Dominic Fritz. Maria Grapini, europarlamentar ales pe listele PSD și vicepreședintă a PP-USL, partid fondat de Dan Voiculescu, se arăta uimită de alegerea timișorenilor: „Chiar așa, intelectualii României susțin o persoană străină de Timișoara pentru a fi primar?”.

Un liberal care a pierdut funcția de șef la Direcția Piețelor, Ioan Nasleu, se declara public „obosit de Iohannis” și sublinia că îi urăște pe „trădătorii importatori de străini”, mirându-se că toți au „nume evreiești”. Era o aluzie la celălalt prenume al lui Dominic Fritz, Samuel, dar și la prenumele viceprimarul Ruben Lațcău.

Atacurile anti-semite și xenofobe cele mai vizibile au venit din partea senatoarei Diana Șoșoacă. Ea îl saluta în martie 2021 pe primarul Timișoarei cu „Heil Fritz!” și îl numea „anti-român” care „va înființa lagăre”. Pretextul era măsura de carantinare cerută în pandemie de primar în perioadele de creștere a infectărilor cu SARS-Cov2. Pentru măsurile sanitare, un avocat din Timișoara l-a reclamat în justiție pe Dominic Fritz pentru „incitare la discriminare”.

Partidele și oamenii politici locali s-au delimitat foarte rar de aceste manifestări xenofobe și agresive, iar USR Timiș are o prezență imperceptibilă după încheierea alegerilor.

AUR, partid fără program politic conturat, și-a făcut un proiect politic ad-hoc din alcătuirea „Ligii anti-Fritz” pentru a-l da jos pe primarul ales democratic. Iar folosirea metodelor violente este asumată.

Un curent anti-german la Timișoara?

Există antecedente la asaltarea Primăriei Timișoara de către AUR și Noua Dreaptă. În martie 2021, un grup de antivacciniști și militanți anti-mască s-a deplasat spre miezul nopții la domiciliul primarului, care locuia într-un imobil cu mai mulți locatari. Scandările „Să nu uiți Herr Fritz/ Timișoara nu-i Auschwitz!”, „Ieși afară/Javră ordinară!” , „Afară,afară/Afară cu Fritz din țară!” și „Nazi, nazi!” au speriat vecinii, în general oameni în vârstă.

Nici atunci jandarmii nu au luat măsuri imediate, participând oarecum amuzați la manifestația agresivă. Ulterior s-au dat câteva amenzi.

Un răspuns l-au dat zeci de timișoreni în 7 aprilie 2021 la o manifestație în apărarea spiritului Timișoarei: „Suntem aici fiindcă se aud vechi ameninţări antisemite, se agită slogane şovine, antimaghiare, anti-rome şi anti-europene. Sunt demonii pe care România i-a cunoscut deja în trecut, retreziţi de forţe ce se hrănesc din scandal şi violenţă, iar preţul plătit de-a lungul timpului a fost uriaş”, sublinia atunci scriitorul Vasile Popovici, fost ambasador în Portugalia și Maroc.

O listă neagră a intelectualilor indezirabili a fost publicată cu fotografii pe pagina de Facebook intitulată „Timișoara fără restricții”. Pe indezirabilii din listă, se arăta, AUR și PSD ar trebui să-i aibă în vedere în când ajung la putere pentru că au criticat protestele împotriva restricțiiilor sanitare.

Căsătoria lui Dominic Fritz cu chinezoaica Yran Lin, diplomat ONU, în august 2021, a resuscitat din partea presei subiectul agenturilor de spionaj întreținut de Sputnik, Cotidianul, PSNews, precum și de comentatorii de serviciu ai canalelor RTV și Antena 3. Printre urările de pe rețelele sociale transmise de utilizatori au existat numeroase îndemnuri făcute cuplului de a pleca în China sau în Germania. Un anonim a postat urarea „Casă de piatră… în cimitir!”.

România Liberă o numea pe Corina Șuteu, fost ministru al Culturii, chemată la Timișoara să examineze soluții pentru proiectul Capitalei Culturale Europene, „un Göring cu fustă”.

Presa locală îi este în bună parte ostilă lui Dominic Fritz, adesea cu justificări șovine. Banatul meu îl numește premanent „Ausländer”, Știri pe surse, Timiș Plus, Ziua de Vest, Renașterea bănățeană și canalul local Europa Nova difuzeză adesea texte cu iz șovin, știri false sau distorsionate care afectează imaginea „neamțului”. Demnitatea.info folosește apelative batjocoritoare ca Fritz-Șpritz, Fritz-Spitz-Litz-Heil Wuhan, Fritz egal Hitler, cât și îndemnuri violente ca „Marș în Germania!”, „Fritz la spitalul de nebuni!”, regăsite și în comentariile nemoderate de pe Facebook.

„Toți cei care speră că o să mă oprească vor avea nevoie de multă răbdare, pentru că abia am început lupta pentru o administrație curată și performantă care să fie în slujba timișorenilor. Nu e vrăjitorie. E normalitate”, a declarat Dominic Fritz.

Ioan Fernbach, președintele Forumului Democratic German din Banat, ne-a împărtășit îngrijorarea comunității germane pentru ce se întâmplă în Timișoara: „Am înțeles pe vremea lui Dragnea că suntem victime colaterale în atacurile la președintele Iohannis, dar acum credem că este imposibil de acceptat ca o instituție să fie atacată pentru că primarul e german. Nici faptul că organele abilitate nu au intervenit nu e de acceptat. Nu cred că avem de-a face cu un curent anti-german în Timișoara, dar vedem că există forțe politice care nu agreează conviețuirea cu noi”, a declarat Fernbach pentru PressHub.

Președintele FDGB a adăugat că germanilor li se datorează multe realizări în Banat. S-au sărbătorit recent 150 de ani de învățământ german, iar în august se vor sărbători 220 de ani de la nașterea poetului Nikolaus Lenau, originar din Lenauheim.

Context istoric

Din 1716, când austriecii au eliberat cetatea Timișoarei sub conducerea lui Eugeniu de Savoya de sub otomani, și până în 3 august 1919, când Banatul s-a alipit României Mari, orașul a avut un destin legat de Imperiul Habsburgic. Austriecii au configurat orașul modern Timișoara, iar coloniștii șvabi au dezvoltat satele bănățene.

La recensământul din 1910, din populația de 72.555 de locuitori ai Timișoarei 31.664 erau germani, 28.552 maghiari și 7.566 români. Abia în 1930 numărul românilor s-a echibrat, spune Lucian Boia în volumul Cum s-a românizat România: din 91.580 de locuitori, 27.907 erau germani, 27.652 maghiari, 24.217 români și 7.171 evrei.

Timișoara include în istoria sa culturală și numele a doi laureați Nobel, cetățeni germani originari din Banat: scriitorea Herta Müller și fizicianul Stefan Hell.

„În mentalul colectiv românesc, germanii sunt percepuţi ca fiind cam tot ceea ce nu sunt românii: serioşi, harnici, corecţi, disciplinaţi, organizaţi. Convieţuirea românilor cu saşii, în Transilvania, este unul dintre factorii care au contribuit la admiraţia pe care noi o avem faţă de germani şi germanitate şi, nu în ultimul rând, la construirea mitului nemţului în mentalul nostru colectiv”,  este o concluzie a unui studiu IRES realizat în 2014. 60% dintre respondenți apreciau ca foarte bună relația cu etnicii germani, iar 70% considerau că reîntoarcerea sașilor și șvabilor în satele din care au emigrat ar fi un lucru bun.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!