Încrederea în presă românească este printre cele mai scăzute raportat la 47 de piețe media analizate, arată studiul „Reuters Institute Digital News Report 2024”, prezentat la Facultatea de Jurnalism a Universității București.
Totuși, studiul arată că unele publicații de renume sunt de încredere pentru mai bine de jumătate dintre cei care au răspuns la sondaj, inclusiv în cazul site-urilor comerciale și publice, care se străduiesc să rămână echilibrați în acoperirea știrilor.
Publicațiile cele mai de încredere
Dintre publicațiile incluse în studiu, cea mai de încredere pentru public este ProTV, cu un procent de 65% încredere.
Pe locul al doilea se situează Radio România, la egalitate cu Digi 24, cu un procent de încredere de 60%, iar pe poziția a treia este TVR cu 59%.
La polul opus, 32% dintre respondenți spun că nu au încredere în România TV, în timp ce Realitatea Plus obține un procent de neîncredere de 29%.
Un motiv pentru scăderea încrederii în presă identificat de echipa din România, coordonată de profesorul universitar doctor Raluca Radu este creșterea presiunii politice.
Un motiv pentru lipsa de încredere în presă
„Presiunea politică asupra presei a crescut, în perspectiva anului electoral 2024, cu alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europene, în care se preconizează că cel de-al patrulea partid parlamentar ca mărime, partidul de extremă dreapta AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), va înregistra progrese”, a declarat Raluca Radu, în „Reuters Institute Digital News Report 2024”.
În studiu se mai arată că într-un alt raport al Uniunii Europene despre statul de drept în România a scos la lumină contractele secrete încheiate între partide și mass-media pentru acoperirea și publicarea subiectelor de politică.
Mai multe voci s-au arătat nemulțumite de modul în care presa a acoperit subiecte despre celor două partide principale din România și despre coaliția lor, spunând că subiectele au fost redate într-o manieră care se aseamănă cu publicitatea politică.
Grupurile cu cea mai scăzută încredere în presă
La nivelul tuturor țărilor în care a avut loc studiul, se poate concluziona că încrederea generală în presă variază destul de puțin în funcție de sex, vârstă, venit sau educație.
Totuși, se remarcă în cercetare că persoanele tinere, persoanele cu venituri mici și persoanele cu un nivel mai scăzut de educație sunt mai sceptice față de presă.
„Acestea sunt, de asemenea, grupuri care sunt adesea mai puțin bine deservite de mass-media și, în general, sunt mai puțin susceptibile să creadă că mass-media acoperă în mod echitabil oameni ca ei, așa cum am arătat în Raportul nostru privind știrile digitale din 2021”, se arată în raport.
Sondajul a întrebat tot respondenții despre opt factori care ar putea interfera cu încrederea publicului în mass-media.
Citește și: Peste 600 de copii născuți de fete sub 15 ani, în 2023
Încrederea în presă românească. Factorii de încredere
Factorii de încredere incluși în sondaj sunt:
„Cât de importante sau neimportante sunt următoarele elemente pentru dvs. atunci când vine vorba de a decide în ce instituții de știri să aveți încredere?
Dacă
– au o istorie îndelungată
– au standarde jurnalistice ridicate
– sunt prea negative
– sunt părtinitoare
– exagerează sau senzaționalizează
– sunt transparente în ceea ce privește modul în care sunt realizate știrile
– valorile lor sunt identice cu ale mele
– îi reprezintă în mod corect pe cei ca mine”, este una dintre întrebările din „Reuters Institute Digital News Report 2024”.
Deși există variații importante de la o țară la alta, unele aspecte ies în evidență în urma analizei datelor pe toate piețele.
În primul rând, în timp ce toți acești factori sunt importanți pentru mulți respondenți (subliniind complexitatea a ceea ce generează încredere), cei care sunt cel mai frecvent evidențiați de respondenți ca fiind importanți pentru modul în care gândesc despre presă sunt, în special transparența, standardele jurnalistice ridicate și lipsa de prejudecăți.
Corectitudinea, de asemenea, este adesea identificată ca fiind esențială pentru un reportaj de încredere.
Având în vedere că datele provin de pe 47 de piețe, există în mod evident o mulțime de detalii și variații importante, dar merită subliniat faptul că există mai puține variații între țări atunci când vine vorba de accentul pus pe transparență, standarde înalte și reprezentarea corectă a persoanelor ca mine decât în cazul celorlalți factori, potrivit raportului.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
