Încrederea tinerilor în presa românească este la un nivel redus, indiferent dacă vorbim de cea tradițională sau de cea din online, arată un studiu realizat de Cult Research printre persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani în presă este unul scăzut.
Mediul digital este vulnerabil
Expunerea tinerilor români la extremism, dar și la un spațiu informațional dominat de politică a dus la vulnerabilizarea acestora. Astfel, România se clasează pe ultimul loc când vorbim de indicele economic și societății digitale (DESI), potrivit uno comunicat Science+.
Acest lucru arată că spațiul digital este unul vulnerabil pentru tineri, care, în lipsa unor abilități adecvate în ceea ce privește amenințările din mediul online, pot să devină ușor victimele manipulării.
Încrederea tinerilor în presa românească: critici cu trusturile
Cercetarea sociologică a arătat că tinerii sunt critici cu privire la trusturile de presă, despre care spun că tind să se concentreze pe atragerea unor opinii, în detrimentul furnizării unor informații concrete.
O problemă identificată de respondenți este și modul în care știrile sunt livrate pe rețelele de socializare, în urma unui algoritm.
Tinerii români tind să fie sceptici față de sursele media și din cauza afinităților politice ale unora dintre aceste surse, menționează studiul Cult Research.
„Sunt și afiliate politic, și banul oricum contează, și pot să ducă subiectul într-o anumită direcție și pot să cataloghez asta ca propagandă. De exemplu, Digi24 a avut o problemă recent cu faptul că lua bani de la PNL și cumva le făcea campanie electorală. (F, 20, București)
În general, în ziua de azi, se realizează mai mult pentru rating. Cred că înainte nu era chiar așa. Cred că totul se bazează pe rating, pe vizualizări și, în general, pe profit. (B, 34, Bârlad)” (citate din studiul Cult Reseach.
Unii dintre participanți spun că au anumite surse de informare pe care le consideră de încredere, însă majoritatea sunt internaționale.
Cum văd tinerii războiul din Ucraina
Studiul a abordat și schimbarea de atitudine față de războiul din Ucraina. Astfel, s-a observat că interesul pentru acest subiect a scăzut sau s-a îndreptat către alte evenimente.
Un alt aspect în diminuarea atenției pentru conflictul din Ucraina l-a avut frustrarea cauzată de alocarea resurselor pentru sprijinirea refugiaților.
„S-a simțit și o tensiune. Față de începutul războiului, când toată lumea era acolo să ajute, să facă mișcări, cu hai să le dăm haine, hai să le oferim mese gratis la restaurantul pe care îl deținem, sau cazare gratis pe același etaj la care alții dau foarte mulți bani.
Și, ușor, ușor, indemnizații. Să zicem alocații, câte un copil ucrainean are o alocație mult mai mare față de un copil român. Și ușor ușor a crescut tensiunea asta a românilor față de ucraineni, pe acest motiv. (F, 27, București)”
Însă, la schimbarea de atitudine au contribuit în mod special știrile false și comunicarea politică neadecvată din jurul conflictului.
Chiar și așa, atitudinea față de migranți a fost una pozitivă, în mare parte, mulți dintre respondenți susținând că aceștia trebuie primiși și acceptați. Același lucru nu se poate spune și despre membrii familiei celor care au participat la cercetare.
Citește și: Nicușor Dan îl depășește pe Piedone cu 7%, potrivit unui sondaj comandat de Digi24
Alfabetizarea media trebuie introdusă în școli
Concluziile studiului indică faptul că alfabetizarea media în țara noastră este un concept puțin cunoscut, însă generația tânără a reușit să-și formeze o educație în acest domeniu dintr-o nevoie creată de știrile furnizate de către jurnaliști.
Astfel, în fața unor nenumărate știri false, publicul cu vârstă între 18 și 35 de ani susține că verifică informațiile pe care le consideră false. Una dintre cele mai utilizate metode este aceea de a căuta știrea pe mai multe site-uri.
Studiul a mai arătat că posturile TV sunt văzute stric ca o afacere, axată pe profit, iar din acest motiv, tinerii tind să-și ia majoritatea informațiilor din surse onlie. Cele mai credibile site-uri pentru tineri rămân cele internaționale, dar consacrate, precum BBC sau CNN.
„Cred că este un lucru destul de comun în generația mea, să nu ne uităm la TV. Și nici nu am încredere în știrile de la TV, sau de la canalele acestea pe care le știm cu toții. […]
Consider că feed-ul de pe Insta și de pe Tiktok ni-l creăm singuri, așa că acolo mai consum știri în general.
Și, din ce mai vorbesc cu lumea din jurul meu. Adică, dacă stau cu cineva, de obicei, dacă se întâmplă ceva în țară […]preferăm să vorbim despre lucrurile astea.” (F, 20, București).
Fluxul de informații false a afectat și modul în care societatea românească vede războiul din Ucraina. În prezent, evenimentele din Israel sunt mai de interes pentru respondenții la studiu, deși recunosc faptul că impactul emoțional este mai mic.
O altă concluzie a cercetării a fost că persoanele tinere, în special cele de până în 25 de ani, cred că noțiunile de alfabetizare media ar trebui predate în școli.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
