Adunarea Generală a Academiei Române se întrunește, miercuri, pentru a decide, prin vot secret, alegerea unor membri titulari, corespondenți și de onoare ai Academiei Române. Conform legii, titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române. Printre aspiranți îl regăsim pe profesorul Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, trimis în judecată în două dosare de corupție.
Din informațiile Presshub, în ședința de miercuri se va propune alegerea lui Irinel Popescu în funcția de membru al Academiei Române, el fiind din 2013 membru corespondent.
Problema cu medicul Popescu este că are calitatea de inculpat în două dosare penale, fiind trimis în judecată de DNA și judecat pentru fapte de corupție.
Cel mai mare susținător al lui Irinel Popescu este academicianul Victor Voicu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române. Acesta ne-a transmis, pe 30 august, printr-un SMS, că medicul Popescu „este nominalizat de mult timp și votat de Secție pentru titularizare. A fost doar o informare recentă pentru ordinea de zi a Adunării Generale a Academiei Române”.
Între timp, nominalizarea a trecut și de Biroul Prezidiului Academiei.
Ce spune Codul
Codul de Etică al Academiei Române spune, printre altele, că „toţi membrii Academiei Române au obligaţia morală de a preveni şi combate, în toate împrejurările, corupţia care, prin favoritism, inechitate, nedreptate, suspiciune, neîncredere şi adversitate, slăbeşte coeziunea şi sentimentul apartenenţei, viciază climatul academic în ansamblul său şi aduce prejudicii grave imaginii instituţiei”.
Articolulul este completat imediat cu un altul: „pentru ca principiul dreptăţii şi echităţii să-şi păstreze validitatea şi eficienţa este necesar ca prezumţia de nevinovăţie să nu fie niciodată înlocuită cu opusul ei, prezumţia de vinovăţie”.
Explicație foto: Dialog între Carmen Prodan (jurnalist PressHub) și Victor Voicu (vicepreședinte Academia Română)
Articolul 10 mai spune că „Academia Română, ca instituţie, sancţionează sever darea şi luarea de mită (în bani, servicii etc.), traficul de influenţă şi orice alte acţiuni care duc la obţinerea unor avantaje nemeritate. Academia adoptă, prin structurile şi membrii săi, o atitudine fermă de prevenire a abuzului de putere, pe de o parte şi a abuzului de încredere, pe de alta”.
Imediat, în capitolul „Concluzii”, articolul 11 desființează toate celelalte articole: „Academia Română consideră prezentul Cod de etică mai curând ca pe un instrument de informare a membrilor săi, în sensul prevenirii încălcării normelor eticii academice, decât ca pe un instrument de constrângere”.
Despre performanțe incontestabile
Am întrebat Academia cum se împacă standardele instituției și ale unui academician cu statutul de inculpat al medicului Irinel Popescu. „Propunerea alegerii domnului prof. univ. dr. Irinel Popescu, actualmente membru corespondent al Academiei Române, ca membru titular, a fost analizată și votată în Secția de științe medicale, căreia îi aparține, și votată în Prezidiului Academiei Române, urmând a fi supusă la vot în Adunarea generală a Academiei Române, forul suprem de conducere al instituției, conform Regulamentului pentru titularizări și primiri de noi membri ai Academiei Române. Propunerea de titularizare a avut la bază activitatea profesională de excepție a medicului și profesorului Irinel Popescu, ale cărui performanțe incontestabile, în zone de pionierat în medicina din țară și chiar din lume, au fost recunoscute atât de comunitatea științifică românească, precum și de prestigioase instituții din America și Europa și au condus la îmbunătățirea stării de sănătate și la salvarea a numeroși pacienți.
Membrii Academiei Române sunt aleși dintre oamenii de știință și cultură care s-au distins prin activitate profesională, teoretică sau practică, ale cărei rezultate contribuie la dezvoltarea științei, vieții sociale și economice a societății românești”, se precizează în răspunsul Academiei, semnat de Carmen Dobre, șefa Serviciului Comunicare.
Irinel Popescu este trimis în judecată în două dosare ale DNA.
Pe 31 martie 2021, Vasile Ciurchea și Irinel Popescu, foşti preşedinţi ai Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, în perioada februarie 2007 – ianuarie 2009, respectiv ianuarie – decembrie 2009 au fost trimiși în judecată și acuzați de luare de mită şi abuz în serviciu.
Bani pentru partid și Antena 3
Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că, între Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) şi HP România SRL au fost încheiate, în perioada 2007-2009, patru acte adiţionale la un contract de informatizare a instituţiei, prin care au fost achiziţionate servicii de asistenţă tehnică şi instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP).
Achiziţiile s-ar fi făcut la preţuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiţionale şi de 760 euro/zi-om, în cazul altor două acte adiţionale.
Despre Popescu, anchetatorii spun că ar fi solicitat reprezentanţilor HP România şi societăţii subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăţi; ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societăţile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăţi, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate şi echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de a doua societate.
Presa a relatat că acești bani erau destinați postului Antena3 și unei firme de avocatură.Astfel,100.000 de euro ar fi fost plătiți către casa de avocatură „Boștină și Asociații”, iar 70.000 de euro, echivalentul în lei, către Antena 3. La momentul respectiv, Irinel Popescu era vicepreședintele Partidului Conservator, partid al cărui senator a fost în perioada 2004 – 2008. PC era condus atunci de Dan Voiculescu, a cărui familie deține Antena 3.
Următorul termen de judecată în acest proces este stabilit de Tribunalul București pe 23 septembrie, fiind audiați martori.
Mită pentru a scăpa de dosar
În cel de-al doilea dosar, deși a fost trimis în judecată tot în 2021, cazul se află în Cameră Preliminară, procedură care ar trebui să dureze cel mult 60 de zile.
În dosar, medical Popescu este acuzat că „în intervalul decembrie 2017 – februarie 2018, beneficiind de ajutorul altui inculpat, Popescu ar fi promis că va oferi suma de 100.000 euro organelor de urmărire penală din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, învestite cu instrumentarea și soluționarea unor cauze în care acesta ar fi fost vizat. Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menționată mai sus, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce privește aplicarea unor măsuri asigurătorii) și în final soluții de netrimitere în judecată”, se arată într-un comunicat al DNA.
Irinel Popescu are chiar și un spital care-i poartă numele. Este vorba de spitalul municipal din Băilești, Dolj, care din 2013 se numește „Prof. Dr, Irinel Popescu”.
În 2000, echipa medicului Popescu a realizat primul transplant hepatic cu ficat întreg.
Potrivit regulamentului Academiei, candidaturile validate prin vot secret de Prezidiul Academiei vor fi supuse votului Adunării Generale. „Pentru a fi ales membru (corespondent sau de onoare) al Academiei Române, un candidat trebuie să întrunească 2/3 din numărul voturilor exprimate, în condiţii de cvorum statutar”.
Menționăm că instituția nu publică ordinea de zi a ședințelor pe propria pagină de internet și nici rezultatul votului dat de Adunarea Generală.
