Discuția despre felul cum a fost agreat ca ministru al Educației un traseist notoriu și aranjor de privilegii legale s-a estompat. Aflat într-o alergătură amețitoare de la o televiziune la alta, de la un interviu la altul, Sorin Cîmpeanu sugerează prin supraprezență mediatică o activitate neobosită pentru repornirea motoarelor educației. El este, de mai mulți ani, unul dintre indispensabilii politici, oricâte i-ar putea reproșa societatea civilă.
Dar nu este singurul. Personaje cu nume mai puțin cunoscute se descurcă la fel de bine reușind să stea priponite în funcții, fără să fi făcut dovada excelenței în domeniu, sau, cel puțin dovada unor realizări palpabile. Un exemplu este domnul Gigel Paraschiv, din nou secretar de stat în Ministerul Educației. De data aceasta pus de PNL, unde s-a refugiat conjunctural după ce a servit multă vreme la PSD, al cărui sânge îi curge prin vine. „Specializat” pe învățământ superior, secretarul de stat Paraschiv se remarcă prin protecția dată plagiatorilor, prin susținerea modificărilor legislative care asigură rectorilor eternizarea în funcție ș.a.m.d. Fotografii de la chermezele agreabile ce succed ședințelor Consiliului Național al Rectorilor îl înfățișează încadrat de personaje care au făcut performanță în plagiat.
Scandalul recent cu directoarea de la Finanțe mutată de ministrul USR, Claudiu Năsui, la Economie, în răspărul acuzației de colaborare cu Securitatea a doamnei, certificată în primă instanță, aruncă în spațiul public încă un personaj indispensabil.„E nevoie de oameni, de persoane care au experiență în administrație. Doamna este director general adjunct acum în Finanțe și ar veni tot pe un post de director general adjunct. E o persoană care și-a demonstrat abilitățile în Ministerul Finanțelor și ar putea să o facă în continuare. Mi-a fost recomandată de oameni care sunt în administrația publică”, motiva actualul ministru al Economiei. Că partidele nu sunt capabile să își pregătească oameni, fiindcă au anulat de mult criteriul competenței, se confirmă și aici. Însă, atingerea unor răni nevindecate ale societății românești rămâne un act de miopie politică. În final, ministrul și-a pus ochelarii și a renunțat la indispensabila fostă turnătoare.
Cazul amintește de un celebru indispensabil pe nume Ion Columbeanu, fost agitator communist din 1947 apoi pesedist de bază, care a stat înșurubat ca șef de protocol până în 2002 în Secretariatul General al Guvernului, facilitându-i fiului, Irinel Columbeanu, contracte grase cu statul și o viață mondenă de lux, care a ținut pagina publicațiilor de scandal.
Și în Administrația Prezidențială face carieră de 21 de ani consilierul de stat la Cancelaria Ordinelor, Gheorghe Anghelescu, adus de Ion Iliescu. Nu s-a clintit chiar dacă le-a prezentat președinților statului persoane compromise spre decorare, sau a reprezentat președinția la evenimente discutabile. Deține el însuși o grămadă de decorații, fiindcă nu degeaba e șeful „ordinelor”.
Deși tinerică, Irina Alexe a devenit deja indispensabilă. S-a pensionat din Poliție la 42 de ani cu 13.000 lei pensie, nu înainte de a căpăta în mod miraculos gradul de chestor (general cu o stea pe rit vechi) la 35 de ani, apoi s-a înscris în Plus care a cooptat-o în Guvernul Cioloș ca secretar de stat în SGG, iar acum a devenit indispensabilă ca secretar de stat în Ministerul de Interne. I-a fost utilă, arată Hotnews, protecția lui Vasile Blaga, un politician indispensabil și el de-a lungul anilor tranziției, în funcții fără sfârșit: prefect, șef la Vămi, ministru de interne, ministru al dezvoltării, președinte al Senatului, parlamentar european.
